Dezinformare – Mai multe postări susțin că iau foc doar culturile de grâu


Mai multe postări de pe Facebook susțin că toate incendiile din ultimele săptămâni s-au produs doar în lanurile de grâu și că ar fi fost puse intenționat, pentru a contribui la criza alimentară.

Una dintre acestea, pe pagina „Aurelian live”, este însoțită de un clip (cu peste 25.000 de vizualizări) care compilează o parte dintre titlurile ziarelor care au scris despre incendiile din ultima vreme. 

În spatele acestor acțiuni ar sta „Sistemul Globalist condus din spate de Papalitate” anunță pagina Truth for Life, într-o postare care adună peste 2.500 de share-uri. Autorul acesteia enumeră 20 de incendii din ultimele 30 de zile, produse în România.

<<“Încălzirea globală” e de vină, nu-i așa?🤣 👀Trompetele Sistemului Globalist(“Fiarei”) condus din umbră de Papalitate(“Curva care șade pe Fiară”) încearcă să pregătească oamenii pentru CRIZA ALIMENTARĂ ce se luptă să o aducă peste omenire, invocând fumigema iezuită a lui Francisc “Schimbările Climatice”. Numai că ce sa vezi… anul acesta a plouat mai mult decât “trebuia” iar temperaturile sunt chiar placute, nu numai “suportabile”>>

Pagina Apărătorul ortodox, cu 3.200 de distribuiri, antreprenorul Cătălin Iordache, pagina Radio1 Manele, fostul candidat la Primăria Capitalei Cătălin Berenghi și deputatul Mihai Lască sunt doar câțiva dintre cei care au repostat dezinformarea, în primele 48 de ore de la apariția ei. 

„Globaliștii sataniști se străduiesc să genereze criza alimentară și foametea asupra omenirii prin orice mijloace inclusiv prin incendierea lanurilor de grâu, pâinea noastră cea de toate zilele pe care o primim de la Dumnezeu!”, arată ultimul. 

Pentru a demonta această dezinformare am verificat dacă toate incendiile din ultimele săptămâni s-au produs numai în lanurile de grâu, dar și care sunt posibilele cauze ale acestora. De asemenea, arătăm mai jos de ce lanurile de grâu prezintă un risc mai mare de incendiere, atunci când temperaturile ridicate și seceta favorizează aprinderile spontane.

  1. Toate incendiile din ultima lună au fost produse la grâu? 

La Movileni, în Galați, a ars atât grâu, cât și vegetație uscată, conform Inspectoratului pentru Situații de Urgență din  județ. 

La Năvodari, în județul Constanța, „au fost afectate circa 45 hectare, din care aproximativ 21 hectare cu grâu, diferenţa fiind vegetaţie uscată, lăstăriş, mărăciniş”, conform ISU Dobrogea.

La Malcoci, județul Tulcea, inițial a fost vorba despre un incendiu de vegetație care s-a extins la cultura de grâu. 

  1. Cum favorizează clima propagarea incendiilor? 

Roxana Bojariu, climatolog la Administrația Națională de Meteorologie, spune că anul acesta au fost condiții climatice favorabile pentru extinderea incendiilor, din cauza secetei extreme, care a cuprins mai întâi Moldova și mai apoi și vestul țării.

„Inițierea incendiilor nu este determinată direct, de obicei, de factorul climatic. Se poate întâmpla să ai o furtună în care să nu îți plouă, dar să ai descărcări electrice și să se aprindă de la un fulger. Factorul climatic intervine la răspândirea incendiului pe suprafețe mai mari, odată ce ai vegetația și solul uscate. În urma unor temperaturi ridicate care au evaporat apa din sol, plus vântul care favorizează și el răspândirea incendiilor”, a precizat Roxana Bojariu, pentru Factual

  1. De ce se aprind preponderent culturile de grâu?

Gelu Scutaru este director general al Comcereal Vrancea, firmă care are plantații de grâu, porumb și floarea soarelui. El spune că există un motiv ca incendiile să se propage în special la grâu. „Este uscată atmosfera, aerul, orice scânteie, de oriunde poate să genereze un incendiu. Porumbul și floarea soarelui au altă structură vegetală, au tulpină, iar tulpina, la bază, nu ia foc. Grâul este mai predispus, are o densitate mai mare, o masă vegetativă mai uscată”.

Climatologul Roxana Bojariu spune că, în această perioadă, cultura de grâu ajunge la maturitate și de aceea ea este mai predispusă la a se aprinde și reprezintă masă de combustie

  1. Cât de grave sunt condițiile climatice de anul acesta?

Din evaluările făcute până în 20 iulie, nu mai puțin de 16.000 de hectare de grât sunt distruse, în România, de seceta severă, arată Ministerul Agriculturii. 

Comisia Europeană estimează că, din cauza secetei, fermierii români ar putea obține anul acesta o medie de numai 4,2 tone de grâu la hectar, cu 20% mai puțin decât anul trecut și cu 5,7% sub media ultimilor cinci ani, arată Europa Liberă.

Profesorul Ionuț Minea, de la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a arătat, pentru Digi24, că seceta de anul acesta are un impact mai mare pentru că se manifestă mai devreme decât în anii precedenți:(…) în mod normal, mai ales pentru partea de sud și de est a României acestea se produc spre sfârșitul verii și începutul toamnei, atunci când anul agricol deja se cam sfârșește, recoltele sunt strânse iar efectul social și psihologic nu este unul pregnant. Anul acesta, această secetă se manifestă încă de la începutul verii și de aceea acest impact este unul foarte mare și psihologic și social”.

Valul de secetă și caniculă afectează întreaga Europă. Incendii spontane s-au produs și în Franța, unde autoritățile au decis să taie copacii, pentru a împiedica extinderea focurilor către sate.
Mai mulți oameni au murit, în Vestul Europei, din cauza temperaturilor ridicate. Valul de căldură extremă este extins pe întregul continent:

Harta de mai sus arată temperaturile în cea mai mare parte a emisferei estice, pe 13 iulie 2022. Harta a fost produsă prin combinarea observațiilor cu o versiune a modelului global Goddard Earth Observing System (GEOS), care utilizează ecuații matematice pentru a reprezenta procesele fizice în atmosfera.
„În timp ce există un model clar de „undă atmosferică” cu valori alternând calde (mai roșii) și reci (mai albastre) în diferite locații, această zonă mare de căldură extremă (și de record) este un alt indicator clar că emisiile de gaze cu efect de seră prin activitatea umană provoacă fenomene meteorologice extreme care ne afectează condițiile de viață”, a declarat Steven Pawson, șeful Biroului Global de Modelare și Asimilare de la NASA Goddard Space Flight Center.