Odată cu știrile legate de seceta din Europa din această vară, au apărut și postări care se îndoiesc de existența fenomenului:
Postarea are atașat un link către o pagină ZiuaNews, unde se menționează ce legume și cereale erau cultivate pe suprafețele cele mai afectate de secetă. Articolul enumeră și cele 35 de județe care au suferit pagube în urma secetei din 2022. La fel ca postarea, articolul afirmă că nu există secetă, pentru că suprafața afectată ar fi prea mică.
Suprafața cultivată în România reprezintă 8,3 milioane de hectare, iar suprafața afectată de secetă a fost, în acest an, de 431.000 hectare, adică de aproximativ 5,19% din terenul cultivat. Prin comparație, suprafața Bucureștiului este de 240 km2 , adică 24 mii hectare. Ne putem imagina astfel suprafața afectată de secetă: de aproape 18 ori mai mare decât suprafața municipiului București.
Conform răspunsului primit de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, suprafețele agricole afectate de secetă pedologică au fost, pe ani, următoarele:
- 2017: 298.000 hectare
- 2018: 192.000 hectare
- 2019: 74.000 hectare
- primăvara 2019 – toamna 2020: 2,4 milioane hectare
- 2021: 9,8 mii hectare
Diferența foarte mare dintre valoarea pentru perioada „primăvara 2019-toamna 2020” și valorile pentru restul perioadelor este justificată pentru că, așa cum ne-a confirmat și Monica Ioniță-Scholz (cercetător științific de gradul I la Institutul pentru cercetări marine și polare din Bremerhaven, Germania), anul 2020 a fost mult mai secetos decât 2017, 2018, 2019 și 2021. Din păcate, având în vedere modul în care am primit datele de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu putem ști exact care a fost suprafața afectată de secetă corespunzătoare anului 2020.
Ministerul Agriculturii, potrivit regulamentului aprobat, nu calculează însă seceta pedologică a culturilor decât în funcție de raportările primite din teritoriu, de la autoritățile județene. Ca atare, suprafața specificată de MADR este, de regulă, strict cea pentru care se cer despăgubiri.
Astfel se explică și diferențele mari dintre cifrele anunțate în ceea ce privește suprafețele afectate și producția efectivă. Anul acesta, producția de grâu a scăzut cu cel puțin 15%, a anunțat ministrul Petre Daea. Pagubele vor fi și mai mari la porumb, consideră cultivatorii.
Totuși, conform unui document al Comisiei Europene (bazat pe date oferite de Global Drought Observatory), în 2022, fenomenul secetei se agravează de la an la an. Potrivit raportului, 47% din Europa este în condiții de avertizare și 17% în condiții de alertă. „Umiditatea solului și stresul vegetației sunt ambele grav afectate. Riscul de secetă a crescut, în special în: Italia, Spania, Portugalia, Franța, Germania, Țările de Jos, Belgia, Luxemburg, România, Ungaria, nordul Serbiei, Ucraina, Moldova, Irlanda și Regatul Unit. Restul Europei, deja afectat de secetă, menține condiții stabile și sever uscate. Se observă recuperarea locală în sudul Republicii Cehe, nordul Austriei și zone limitate din centrul Franței. Regiuni deja afectate de secetă în primăvara anului 2022 (de exemplu, nordul Italiei, sud-estul Franței, unele zone din Ungaria și România), sunt cele cu cele mai înrăutățite condiții”, notează specialiștii de la GDO.
În termeni reali, producătorii de cereale din România se așteaptă la pierderi de 35% din cauza secetei din 2022.
În plus, este de subliniat că seceta nu afectează suprafața unui stat în mod egal. În timp ce unele zone sunt privilegiate, altele suferă pierderi enorma. În această vară, în sudul județului Dâmbovița și în nordul județului Teleorman s-au înregistrat cu aproximativ 69% mai puține precipitații față de media ultimilor 30 ani, „lucru care a dus repede la instalarea secetei pedologice în aceste zone”, arată un raport Infoclima.
Luna iunie a fost, pentru România, a treia cea mai secetoasă din istoria măsurătorilor și a cincea cea mai caldă.
Alt factor care contribuie la instalarea secetei este lipsa zăpezii din timpul iernii, iar, anul acesta, seceta s-a resimțit pe suprafețe mai mari „deoarece și a doua jumătate a verii 2021 a avut cantități de precipitații reduse, iar deficitul a continuat și în lunile următoare”, mai arată specialiștii Infoclima. În concluzie, a nega seceta din această vară este un lucru contrazis în mod evident de datele științifice și de observațiile din teren.