În 8 decembrie 2022, un utilizator de Facebook încuraja boicotarea economică a firmelor bancare, energetice, industriale și comerciale care au capital austriac, făcând o trimitere la apartheid-ul din Africa de Sud, în contextul neacceptării României în spațiul Schengen. Postarea vine după ce, în România, s-a născut un val de îndemnuri la boicotarea firmelor austriece, după ce țara a respins aderarea noastră la spațiul Schengen.
Apartheidul reprezintă o politică de segregare rasială, care a fost practicată până în anul 1991 de guvernul Africii de Sud. În afară de limitările privind viața politică, economică și socială (persoanele non-albe nu aveau drept de vot – l-au câștigat abia în 1994, prin noua Constituție, nu aveau dreptul de a deschide afaceri sau de a deține pământ), categoriile de cetățeni vizați de apartheid (persoanele de culoare, persoanele asiatice și persoanele din rase mixte) au fost masacrate de regimul sud-african. Potrivit Human Rights Watch, în timpul apartheideului, în fiecare zi câte 10 persoane au fost omorâte de guvern.
În ceea ce privește căderea regimului de apartheid, aceasta a fost cauzată de ani de manifestații violente. Presiunile impuse de comunitatea internațională, inclusiv cele de ordin economic, s-au adăugat rezistenței populației non-albe din Africa de Sud. ONU a solicitat sancționarea regimului de la Pretoria încă din 1960, însă căderea acestuia a avut loc peste 30 de ani mai târziu.
Pentru a lămuri și mai mult acest aspect, l-am contactat pe Sergiu Mișcoiu, directorul Centrului de Studii Africane și profesor de Științe Politice la Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Cercetătorul a explicat, pentru Factual.ro, cum a căzut regimul de apartheid din Africa de Sud:
,,Regimul din Africa de Sud, bazat pe excluderea și exploatarea majorității de către o minoritate în virtutea unor criterii rasiale, a căzut datorită unui cvadruplu fenomen:
(1) protestele pașnice (unele luând forma boicotului) și violente (unele luând forma rebeliunilor armate localizate)
(2) presiunile și sancțiunile comunității internaționale
(3) transformările interne din interiorul puterii de la Pretoria (schimburi de generații, conflicte între facțiuni etc.)
(4) valul de liberalizare și democratizare care a cuprins întreaga lume odată cu căderea comunismului și a URSS”.
Așadar, a spune că apartheidul a dispărut datorită ,,boicotului economic” este fals.
În plus, alăturarea celor două teme este lipsită de orice fel de logică.
,,A compara sistemul de guvernare din Austria cu cel din Africa de Sud de acum 40 de ani nu are nicio noimă. Chiar și făcând abstracție de context, neincluderea României în spațiul Schengen nu reprezintă o discriminare, fiindcă nu are ca și consecință lipsirea de drepturi a unor cetățeni. Putem circula liber în UE cu cartea de identitate și putem beneficia de regimul aplicat tuturor țărilor UE. Desigur că sunt diferențe de procedură, de acces, stânjenitoare, dar nu discriminatorii. Comparația nu este foarte disproporționată sau exagerată, ci este istoric eronată”, a explicat Sergiu Mișcoiu.