Un utilizator Facebook a postat un mesaj în care vorbeşte despre interzicerea şi confiscarea proprietăților bisericilor românești de către membrii Consiliului Regional Cernăuți. Sursa afirmaţiilor este un material care aparţine publicaţiei Ortodoxinfo.

*Captură ecran 24/05/2023

Discursul face parte dintr-o amplă dezinformare care are legătură cu românii din Ucraina și care a fost propagată de politicieni și de influenceri pro-ruși (de exemplu, aici am analizat afirmația potrivit căreia Vladimir Putin susține minoritatea românească din Ucraina și acuză autoritățile românești de trădare). 

Consiliul Raional Cernăuți a interzis, pe teritoriul regiunii, activitățile organizațiilor religioase care au o legătură bisericească-canonică dovedită cu Rusia. Vom explica, în cele ce urmează, cum s-a ajuns aici și vom înțelege de ce acțiunea nu este îndreptată împotriva bisericilor românești.

Minoritatea română din Cernăuţi

Teritoriul aferent regiunii Cernăuți a făcut parte din Regatul României în perioada 1918-1940, fiind ulterior anexată Uniunii Sovietice. Începând cu 1991, Cernăuți a devenit parte a Ucrainei independente. Conform MAE, ultimul recensământ din 2001 a înregistrat un număr de 114.555 persoane adică 12,5% din populația regiunii, care s-au declarat de etnie română. 

Câte organizații ale Bisericii Ortodoxe sunt în Ucraina? 

Organizarea Bisericii Ortodoxe din Ucraina prezintă un caracter aparte, deoarece implică mai multe facţiuni. Istoric vorbind, majoritatea credincioşilor mergeau la biserici care aparțineau Patriarhiei Kievului, deși Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei) a jucat mereu un rol important. Un procent relativ mai mic de creștini ortodocși aparțineau Bisericii Ortodoxe Ucrainene Autocefale. 

În ianuarie 2019, Patriarhia Kievului și alte biserici autocefale au fost unite într-un singur corp, denumit Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Crearea noii organizații bisericești a condus la oficializarea independenței comunității ortodoxe a Ucrainei, care se afla sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei din 1686. Însă nu toate parohiile au aderat la aceasta.

În prezent, ortodoxia din Ucraina este împărțită în două facțiuni: Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Patriarhia Kievului) şi Biserica Ortodoxă Ucraineană, prescurtată UOC. Aceasta din urmă ține, administrativ, de Patriarhia Moscovei, iar autoritățile ucrainene o privesc ca ramură a Bisericii Ortodoxe Ruse.

Pentru că ambele organizații au în titulatură „Ucraina”, multe surse pro-ruse au înaintat mesajul „Autoritățile de la Kiev interzic Biserica Ortodoxă Ucraineană”, profitând de confuzia din nume. 

Au interzis autoritățile de la Kiev Biserica Ortodoxă?

Pe scurt, nu. Biserica ortodoxă cu Patriarhia la Kiev nu are niciun fel de restricții pe teritoriul Ucrainei.

În schimb, acele parohii care au decis să rămână sub protectoratul Patriarhiei Moscovei sunt supuse prevederilor unui decret emis în decembrie 2022, care stipulează interzicerea activitățile organizațiilor religioase „afiliate centrelor de influență” din Rusia.

Potrivit jurnaliștilor Associated Press, oficialii ucraineni bănuiesc că Biserica Ortodoxă Ucraineană (UOC) promovează opinii pro-ruse și că unii preoți ar putea colabora activ cu Rusia. Și Radio Europa Liberă a notat că Serviciul de Securitate Ucrainean (SBU) a efectuat percheziții la unitățile Bisericii Ortodoxe Ucrainene și a descoperit „un număr mare de materiale anti-ucrainene” și documente care confirmă prezența cetățeniei ruse în conducerea structurilor diecezane. SBU a publicat o listă cu 10 preoți asupra cărora s-au găsit materiale pro-ruse și care au fost investigați.

În aprilie 2023, presa a relatat despre 50 de cazuri de preoți care sunt anchetați pentru colaborare cu forțele ruse. Unul dintre cei mai cunoscuți este părintele Mykola Yevtushenko, despre care se presupune că a colaborat cu rușii în timpul ocupației de 33 de zile a localității Bucha, oferind binecuvântări soldaților ocupanți și îndemnând enoriașii săi să întâmpine forțele invadatoare.

De altfel, patriarhul Moscovei, Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, a justificat războiul Rusiei în Ucraina ca parte a unei „lupte metafizice” pentru a preveni o invazie ideologică liberală din partea Occidentului. Discurs intens promovat de Vladimir Putin ca justificare a invaziei ruse în Ucraina. 

Kirill și-a exprimat opiniile chiar de la amvon, predicând în repetate rânduri teorii justificative privind invazia rusească în Ucraina. 

Ce se întâmplă în Bucovina ucraineană?

Pe considerentele de mai sus, deputații Consiliului Raional Cernăuți au interzis, pe teritoriul regiunii, activitățile organizațiilor religioase care au o legătură bisericească-canonică dovedită cu Rusia. De asemenea, în 27 decembrie 2022, în cadrul ședinței a XI-a a Consiliului Raional, deputații s-au adresat Parlamentului, președintelui Ucrainei și Cabinetului de Miniștri, pentru interzicerea activităților Bisericii Ortodoxe Ucrainene în unitate cu Patriarhia Moscovei. 

După schisma care a avut loc în 2019, când ortodoxia ucraineană s-a împărțit între Kiev și Moscova, majoritatea bisericilor românești a decis să rămână afiliată Rusiei, fără nicio legătură cu Biserica Ortodoxă Română. 

După începerea războiului, preoții de limbă română s-au poziționat fățiș de partea Rusiei, așa cum au arătat-o jurnaliștii de la Hotnews. Mai multe înregistrări de pe pagina oficială de Youtube a Bisericii ortodoxe din Bucovina conțin predici acide, uneori chiar cu un limbaj violent, la adresa autorităților de la Kiev.

Deoarece preoţii şi enoriaşii din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene (Patriarhia Moscovei) a cărei activitate a fost interzisă pe teritoriul regiunii Cernăuţi sunt de etnie română, printr-un comunicat de presă, BOR a ţinut să clarifice legătura acestora cu Biserica Ortodoxă Română. Conform instituţiei menţionate, preoții comunităților de etnie română din Ucraina nu aparțin de Patriarhia Română.

„Preoții comunităților de etnie română din Ucraina nu aparțin de Patriarhia Română / Biserica Ortodoxă Română, ci în mod majoritar de Biserica Ortodoxă Ucraineană rămasă în comuniune cu Biserica Ortodoxă Rusă.

Situația în care se află acum Ucraina invadată și agresată militar de aproape un an, a creat o realitate tragică, inclusiv în plan local bisericesc, o realitate socială la care românii de acolo, inclusiv preoții, au datoria de conștiință să se adecveze în mod înțelept creștin, onest și realist. Păstrându-și curată conștiința morală, patriotică și religioasă”, a transmis Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. 

Aşadar, informaţia postată de utilizatorul Facebook este manipulatoare și se înscrie în linia propagandei ruse potrivit căreia ortodoxia din Ucraina este supusă unei prigoane. În fapt, eparhiile românești au decis să rămână fidele Rusiei, iar mulți preoți de limbă română propagă fățiș mesaje anti-ucrainene.

Unica responsabilitate pentru orice conținut susținut de Fondul European pentru Media și Informare revine autorilor și este posibil să nu reflecte în mod necesar pozițiile EMIF și ale partenerilor Fondului, ale Fundației Calouste Gulbenkian și ale Institutului Universitar European.