Un utilizator Facebook a postat un clip video în care este este filmat locul unde râul Abrud se varsă în râul Arieș. El afirmă că, după gura de vărsare, apa râului Abrud nu se amestecă cu cea a râului Arieș, în pofida faptului că, după confluență, cele două cursuri de apă formează unul singur, care curge pe o singură albie.
„Așa ceva nu vezi în fiecare zi! Vreau să vă arăt râul ăsta, măi fraților! Partea dreaptă e tulbure, partea din stânga e limpede și culmea, apele astea nu se combină! Ca să înțelegeți mai bine ce se întâmplă: suntem în Apuseni. Partea din dreapta e râul Arieș, partea din stânga, e râul Abrud. N-a plouat, să zici că e tulbure c-a plouat. De ani de zile trec pe aici și râul Abrud arată la fel: culoarea asta o are tot timpul și Arieșul e limpede!”.
Cu ajutorul Google Maps, se poate observa cum râul Abrud vine din partea stângă și se varsă în râul Arieș – iar culorile celor două ape sunt, într-adevăr, diferite.
Următorul pod în aval peste râul Arieș este la o distanță de aproximativ 12 km, în localitatea Pițiga. De aici se poate observa cum râul apa râului nu mai are nuanțe diferite.
Pe cursul râului Abrud există mai multe situri de exploatare a mineralelor.
O lucrare academică, publicată la Universitatea din Alba Iulia, arată că, la aproximativ 6 km de confluența celor două râuri, în localitatea Gura Roșiei, chiar lângă cursul râului Abrud, există o haldă de steril, iar la câteva sute de metri se află Iazul de decantare Valea Săliștei, arată o altă teză de doctorat. În acest studiu este specificat și faptul că zone extinse din malurile Abrudului sunt supuse eroziunilor și alunecărilor de teren.
„Pe teritoriul studiat, zonele expuse riscului de producere a prăbuşirilor sunt reprezentate de zonele montane şi de perimetrul exploatărilor miniere de la Abrud, Roşia Montană şi Iara. Aici au fost create forme de relief antropice: cariere excavate, halde, versanţi antropici, drumuri tehnologice săpate de-a lungul curbelor de nivel, care au adus dezechilibre în relieful zonei şi au favorizat prăbuşiri şi rostogoliri în masă sau individuale. Procesele geomorfologice care au loc în perimetrul exploatărilor miniere (surpări şi alunecări de teren) pot afecta localităţile aflate în imediata vecinătate a lor”, arată teza menționată anterior.
Acestea afectează calitatea apei și, implicit, și culoarea acesteia.
De asemenea, un raport de mediu care vizează localitățile din județul Alba, printre care se numără și orașul Abrud, arată că o parte din sistemul de canalizare se deversează în râul cu același nume.
„Pe teritoriul orașului Abrud nu există un sistem de rețele de canalizare de tip separativ. (…) La ora actuală vechea stație de epurare nu este funcțională, apele menajere descărcând direct în pârâul Abrud, cu cca 700 m înainte de vechea stație de epurare”.
Aluviunile și sedimentele angrenate cu cursul râului Abrud dau culoarea specifică a apei la care se referă utilizatorul Facebook în postare. Însă, chiar dacă la confluența celor două râuri se observă această diferență, la o distanță de câțiva kilometri, culoarea apei se uniformizează, din cauza debitului mai mare a râului Arieș.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.