În ultimele luni, în spațiul public au apărut diverse informații dreptului românilor de a utiliza banii cash. Acestea au fost legate fie de proiectul de lege pentru incluziunea financiară, fie de așa-zisa dorință a Comisiei Europene de a elimina banii cash. 

Printr-un videoclip postat pe Facebook, site-ul 60m.RO promovează ideea că „banii cash înseamnă libertate” și că o „lume fără ei este o lume fără alegeri”. Deși nu spune în mod explicit acest lucru, clipul lasă impresia că am putea rămâne fără dreptul de a utiliza numerarul în România. 

Este un tip de discurs pe care site-ul 60m.RO l-a folosit și în treccut. Pe lângă  articolul care prezintă, cuvânt cu cuvânt, același lucru ca în videoclipul de pe Facebook, mai există și alte materiale care avertizează mult mai clar că Guvernul ar vrea să interzică plățile cash (vezi aici și aici).

Practic, toate acestea fac referire la pachetul de măsuri fiscal-bugetare, PL-x nr. 546/2023, adoptat de Guvern la sfârșitul lunii septembrie, dar pentru care a fost trimisă, pe 2 octombrie, o sesizare de neconstituționalitate la Curtea Constituțională, pe care CCR nu s-a pronunțat încă. 

Prin acest proiect se propune și modificarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Proiectul nu se referă la dreptul persoanelor fizice de a folosi bani cash, ci la tranzacțiile de afaceri (între firme, liber profesioniști – cum sunt avocații sau notarii -, PFA-uri, asociații etc.).

În lege, articolul 1, alin. (1), menționează:

 „Operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar, definite potrivit legii.”

Concret, proiectul de lege ar urma să modifice într-adevăr limitele plăților în numerar.

– Încasările de la persoanele menționate mai sus se pot face în limita unui plafon zilnic de 1.000 de lei de la o persoană, în loc de plafonul actual de de 5.000 lei. 

– Încasări făcute de către magazinele de tipul cash and carry, de la persoanele menționate, în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei de la o persoană; în loc de plafonul actual de 10.000 lei. 

– plăți către persoanele de mai sus, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi; în loc de plafonul actual de 5.000 lei/persoană, nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi.

– plăți către magazinele de tipul cash and carry în limita unui plafon zilnic total de 2.000 lei; în locul plafonului zilnic actual de 10.000 lei

– plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare; în loc de plafonul zilnic actual de  5.000 lei.

– încasările fragmentate în numerar de la beneficiari vor fi interzise pentru facturile mai mari de 1.000 lei și, respectiv 2.000 lei, în cazul magazinelor de tip cash an carry (în prezent sumele fiind de 5.000 lei, respectiv 10.000 lei)

–  vor fi interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei (în prezent fiind sume de 5.000 lei, respectiv 10.000 lei), către magazinele de tipul cash and carry

De asemenea, o modificare importantă s-ar referi și la persoanele fizice. Încasările și plățile cash se vor putea face între persoanele menționate și persoane fizice „reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi și primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană, până la data de 31 decembrie 2024 și 2.500 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2025”. 

Asta înseamnă că cetățenii vor putea să plătească cu bani lichizi până la 5.000 de lei pentru, spre exemplu, cumpărături de la un magazin, nu 10.000 lei/zi, cum este în prezent. Plățile mai mari de 5.000 de lei vor trebui făcute cu cardul sau prin transfer bancar.

Aceste prevederi se vor aplica și în cazul returnării unor bunuri. Banii nu vor putea fi restituiți cash dacă depășesc limita impusă de lege. 

În cadrul proiectului de lege se menționează modificări privind sumele de bani care se pot plăti în numerar în diverse situații, însă nu se face nicio referire la eliminarea totală a plăților cu bani cash sau interzicerea de a deține bani cash. 

Măsurile au ca scop reducerea evaziunii fiscale, dar și creșterea colectării veniturilor la bugetul de stat. Guvernul vrea sa reducă situațiile în care nu se emit facturi, dar se încasează bani, „la negru”.

Tranzacțiile în numerar pot să fie problematice, fiindcă ele pot fi mai greu de urmărit și favorizează evaziunea fiscală și spălarea de bani. Numerarul nu lasă nicio pistă care să ducă la originea sa și majoritatea veniturilor ilegale sunt de obicei bani în numerar, potrivit Manualului de Instruire privind Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului. Chiar și așa, utilizarea banilor cash nu va fi interzisă, dar va fi mai strict reglementată. 

Având în vedere preocupările cetățenilor, Banca Centrală Europeană a răspuns la întrebări legate de ce se va întâmpla cu numerarul în viitor și a precizat că „plățile fără contact nu vor înlocui numerarul ca instrument de plată, ci vor coexista cu acesta” și că „numerarul va rămâne mijlocul de plată prin definiție în viitorul previzibil”.