Într-un videoclip distribuit pe Facebook, doi bărbați care spun că se află la o secție de votare din străinătate acuză că românii nu sunt lăsați să voteze. „Noi vrem să schimbăm sistemul. O lege anticonstituțională ne împiedică întotdeauna să votăm, să ne exercităm dreptul. Sunt persoane care trec prin Germania și nu pot vota”, spune unul dintre aceștia. 

Ei susțineau că dreptul lor este prevăzut în Constituția României și că nu este corect că nu pot vota dacă se află în tranzit, fără un document care să facă dovada reședinței.

Dreptul la vot este garantat de articolul 36 din Constituție, care prevede că cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani. Însă procesul electoral este reglementat prin legislația electorală. 

La alegerile parlamentare, conform legii 208/2015, votul este legat direct de circumscripția electorală, în funcție de domiciliu sau reședință.

O circumscripție electorală (art. 4 din lege) reprezintă zona în care votezi pentru a-ți alege reprezentanții, iar fiecare circumscripție are un număr de cetățeni. Astfel, votul se poate face doar la secția la care este arondată strada sau localitatea, în funcție de domiciliu sau reședință (art. 84), cu unele excepții.

Diaspora este considerată circumscripție electorală, astfel că, pe lista pentru diaspora, pot vota doar cetățenii care au rezidența în afara țării. Aceștia pot vota la oricare secție din diaspora, indiferent de țara de reședință, atâta timp cât au un act doveditor pentru rezidența în afara țării. 

De asemenea, există posibilitatea votului prin corespondență pentru cei cu domiciliul sau reședința în străinătate (detalii aici).

Unde votezi și cu ce documente

Modul în care românii pot vota în țară și în străinătate (și documentele necesare) este reglementat de art. 83 din Legea nr. 208/2015, care prevede următoarele: 

1. Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia dintre documentele:

a) cartea de identitate;
b) cartea electronică de identitate;
c) cartea de identitate provizorie;
d) buletinul de identitate;
e) pașaportul diplomatic;
f) pașaportul diplomatic electronic;
g) pașaportul de serviciu;
h) pașaportul de serviciu electronic;

2. Cetățenii români cu domiciliul în România, dar care au fost înscriși în Registrul electoral cu adresa de reședință în străinătate, își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, însoțite de un document oficial emis de statul străin privind reședința:

a) cartea de identitate;
b) cartea electronică de identitate;
c) cartea de identitate provizorie;
d) buletinul de identitate;
e) pașaportul diplomatic;
f) pașaportul diplomatic electronic;
g) pașaportul de serviciu;
h) pașaportul de serviciu electronic;
i) pașaportul simplu;
j) pașaportul simplu electronic;
k) pașaportul simplu temporar.

Lista privind documentele care pot atesta dreptul de ședere în străinătate o găsiți aici.

3. Cetățenii români cu domiciliul în străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate,  în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:

a) pașaportul simplu, cu menționarea țării de domiciliu;
b) pașaportul simplu temporar, cu menționarea țării de domiciliu;
c) pașaportul simplu electronic, cu menționarea țării de domiciliu.

De asemenea, în situația în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă localitate, dar care se află în cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale (deci tot în diaspora, în cazul de față), aceştia pot vota la orice secţie de votare de acolo (tot art. 84).

Cum sunt identificați alegătorii

Funky Citizens a explicat cum se face identificarea alegătorilor, într-un ghid pregătit pentru alegerile parlamentare elaborat în baza legii 208/2015 și a Codului Penal:

Alegătorul intră în secția de votare și trebuie să prezinte actul de identitate operatorului de calculator, care introduce codul numeric în sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (art. 84, legea 208/2015). Practic, prin acest sistem se urmărește prezența alegătorilor și este folosit pentru a preveni votul multiplu. 

Aceste legi și regulamente privind organizarea procesului electoral există chiar pentru a preveni infracțiunile menționate anterior, motiv pentru care nu se poate vota oricând, de oriunde și în orice condiții. 

Află tot ce trebuie să știi despre cum se votează la alegerile parlamentare și organizarea lor de aici.