Un utilizator de Facebook s-a referit, într-o postare din 13 decembrie 2024, la un proiect de lege aprobat de Guvernul României.

Conform postării, Armata Română și trupele NATO ar fi autorizate să utilizeze muniție de război pe timp de pace, pentru apărarea instituțiilor statului, fără a se declara stări excepționale precum urgență, mobilizare sau război.  Sugerează, de asemenea, că această măsură ar putea permite intervenții împotriva cetățenilor, în cazul unor tulburări sociale sau amenințări interne.

„Pentru cine bat clopotele? Armata română și trupele NATO, undă verde pentru apărarea instituțiilor statului

Statul se pregătește de un război nedeclarat.

Pe ultima sută de metri, Guvernul și-a trecut pe lista de adoptare nu mai puțin de 105 acte normative, 10 memorandumuri și 2 note. Printre acestea, la loc de frunte se află controversatul proiect de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român, inițiat de MApN la începutul lunii octombrie, care a suscitat numeroase critici din partea societății civile. Prin acest act normativ, Armata Română, precum și trupele NATO de pe teritoriul țării noastre primesc permisiunea de a folosi muniție de război pentru a apăra instituțiile statului.

(…) Practic, Guvernul vrea să permită folosirea muniției de război de către Armata Română și trupele NATO prezente pe teritoriul țării noastre în caz că se produc tulburări care să afecteze instituțiile statului, mai exact, în apărarea instituțiilor statului”.

Postarea face referire la un proiect legislativ aprobat în ședința din 12 decembrie 2024 a Guvernului României și transmis către Parlament: Legea privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român. 

Acesta (încă neadoptat, la data publicării acestui text) ar stabili cadrul legal pentru utilizarea forțelor armate române și aliate în situații care nu impun declararea unor stări excepționale (urgență, asediu, mobilizare sau război). Ar permite intervenții militare pentru protejarea intereselor naționale, în cazul unor amenințări iminente sau acțiuni ce pot afecta securitatea națională, suveranitatea sau integritatea teritorială a statului.

Postarea de pe Facebook prezintă legea într-un mod alarmist, susținând că ar permite Armatei Române și trupelor NATO să intervină împotriva cetățenilor în cazul unor tulburări sociale. Totuși, legea subliniază explicit că utilizarea forței se face exclusiv pentru apărarea securității naționale, fără a include intervenții arbitrare împotriva populației.

Art. 6, alin. 1
„Pe durata participării la misiuni și operații militare, pe teritoriul statului român, pentru îndeplinirea misiunilor încredințate, personalul forțelor armate române și străine poate face uz de armamentul, munițiile și dispozitivele militare din dotare, în conformitate cu legislația României și cu regulile de angajare autorizate”.

Art. 6, alin. 3
„Elaborarea regulilor de angajare se realizează în concordanță cu principiile și normele dreptului internațional public, ale dreptului internațional umanitar și în conformitate cu prevederile legislației naționale; nicio regulă de angajare nu poate fi autorizată dacă nu există baza legală necesară aplicării acesteia”.

Astfel, legea nu permite acțiuni împotriva cetățenilor fără justificare legală (pe legile naționale și internaționale deja existente). 

Conform unui articol publicat pe Inforadar, platforma oficială a Ministerului Apărării Naționale pentru combaterea dezinformărilor, utilizarea armamentului, muniției și dispozitivelor militare de către forțele armate române sau străine este strict reglementată. 

Articolul de pe site-ul Ministerului Apărării Naționale arată că această lege, care reglementează mai clar situațiile în care forțele pot coopera pentru mențenerea securității statului, era necesară în contextul agresiunii militare a Rusiei, din Ucraina. 

„Ca urmare a declanșării războiului de agresiune împotriva Ucrainei de către Federația Rusă, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, planurile regionale de apărare pentru țările aliate de pe flancul estic, state care sunt cele mai expuse riscurilor și amenințărilor generate de această situație, inclusiv pentru România. (…)

Această nouă realitate operațională impune un cadru de cooperare între forțele aliate care sunt dislocate pe teritoriul național și Armata României, un cadru juridic adaptat, în mod realist și eficient, la exigențele desfășurării unor misiuni sau operații în context aliat”, arată Inforadar.

De asemenea, autoritățile au răspuns unor dezinformări și interpretări eronate apărute în spațiul public, care sugerează că aceste legi ar implica o renunțare la suveranitatea națională sau ar autoriza utilizarea forței împotriva populației.

Inforadar mai spune că „Încă de la publicarea formei inițiale a fiecăruia dintre cele două proiecte, în spațiul public au apărut o serie de informații false, manipulări și exagerări bazate pe scoaterea din context, care au fost reluate recent, în urma anunțului de trimitere a proiectelor către Parlamentul României, pentru dezbatere și adoptare. Aceste dezinformări, care au rolul de a întreține o stare de incertitudine și de a induce panica în rândul opiniei publice, se aliniază tendințelor identificate în ultima vreme, fiind răspândite sau susținute inclusiv de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO.”

Postarea face parte din seria dezinformărilor care au apărut în jurul celor două proiecte de lege aprobate în ședința din 12 decembrie 2024. Dezinformările se concentrează pe conceptul de „transfer de autoritate” și pe presupusa autorizație pentru utilizarea muniției împotriva populației civile, ambele interpretări fiind demontate în articol. Astfel, Ministerul Apărării Naționale clarifică faptul că legislația propusă nu implică vreo pierdere de suveranitate și nu permite utilizarea forței împotriva cetățenilor.

În concluzie, postarea denaturează scopul și aplicabilitatea reală a legii, inducând în eroare opinia publică. Aceste legi sunt gândite pentru a proteja securitatea națională în fața unor amenințări externe, nu pentru a interveni împotriva populației civile. Utilizarea forței militare este strict reglementată și se face doar în cazuri de amenințări, conform normelor internaționale și legislației naționale.