Mai mulți utilizatori de Facebook au distribuit recent un fragment dintr-o postare a jurnalistului Gabriel Klimowicz, despre “minciuna climatică”. Teoria vehiculată contestă încălzirea globală și lipsa resurselor, reducând consumul omului la nivelul unei picături de apă dintr-un ocean:

“Suntem 8 miliarde de oameni pe Terra. Dacă dăm fiecărui om 100 de m2 (un om cu 50m2 destinați are un confort mediu) se obține o suprafață ocupată de 800 de miliarde de m2, adică 800.000 km2. O țară cu suprafața asta e Mozambic. Suprafața reprezintă 0,15% din suprafața totală a globului și 0,53% din suprafața uscatului. Restul de 99,47% ar reprezenta teritoriu neocupat de om. Pustiu. 

Dacă se face un calcul asemănător în care se raportează omul, cu cât consumă, la resursele naturale (totale, nu doar cele aflate în exploatare) se obțin rezultate comparabile ca ordin de mărime. Adică, zero virgulă. Apă? Două treimi din suprafața pământului e apă. 70,8%. Asta numai la suprafață. Dacă socotești și volumul, consumul omului ajunge la nivelul unei picături într-un ocean. Numai din asta și se vede cât de mare, imensă, e minciuna cu care suntem manipulați.“

Din punct de vedere matematic, calculul este corect. Suntem 8 miliarde de oameni pe Terra și dacă fiecare ar primi 100 m2 am ajunge să ne înghesuim în 800 000 km2, suprafață ce reprezintă 0,15% din suprafața globului și  0,53% din suprafața uscatului. Restul pământului ar rămâne nepopulat iar consumul raportat la resurse ar fi nesemnificativ. 

Teoria e mai mult o distopie, fiecare om având la dispoziție cîte 100 mp pentru a locui, pentru a-și asigura hrana și toate celelalte resurse de care are nevoie, dar și pentru a asigura spațiul necesar infrastructurii unei societăți,  de la instituții și servicii la industrializare sau agricultură. 

Măsurarea populației raportată la suprafața de pământ poartă numele de densitatea populației. Acesta poate fi calculată simplu, artimetic, împărțind totalul populației la  suprafața pe care o ocupă, fie ținând cont de un anumit perimetru al zonelor urbane sau chiar de resursele pe care oamenii le folosesc, cum ar fi terenurile agricole.  Oamenii de știință încearcă să calculeze un optim ecologic al densității care poate fi susținută de resurse naturale, tocmai pentru a diminua impactul supraaglomerării asupra mediului. 

Dacă ne raportăm la cifrele propuse în teoria lui Klimowicz, densitatea populației în cei 800 000 km2 ar fi de 10 000 locuitori pe Km2. Cifrele reale însă arată o densitate medie a populației lumii de aproximativ 60 de persoane pe km2 în 2023. În doar două locuri din lume densitatea populației depășește 10 000 de locuitori pe km2, respectiv  în Macao și Monaco. A generaliza această cifră la nivel global este evident o greșeală. 

“Minciuna climatică” pe care o atacă postarea este lipsa resurselor naturale în raport cu impactul populației și teritoriul pe care îl ocupă. Concluzia este că omul nu ar avea niciodată puterea de a epuiza resursele pământului. 

Oamenii de știință și nenumărate surse oficiale arată că lucrurile stau exact invers. O populația în creștere implică o mai mare presiune pe terenurile agricole, apa, energie și alte resurse naturale. Densitatea populației poate avea un impact negativ asupra mediului și resurselor, mai ales a celor care nu sunt regenerabile, precum cărbunele sau petrolul.  Odată ce aceste resurse dispar, ele dispar pentru totdeauna.

Anul acesta, Comisia Europeană a avertizat că există deja  un “megatrend” în acest sens, ce va continua să aibă un impact global în anii următori:  „Cererea de apă, alimente, energie, pământ și minerale crește substanțial, ceea ce face ca resursele naturale să fie din ce în ce mai rare și mai scumpe”. Omenirea a ajuns în punctul în care resursele limitate ale pământului nu mai pot satisface cererea care e mereu în creștere. Comisia mai atrage atenția că pe termen lung acest fenomen este un semnal de alarmă pentru supraviețuirea omenirii : „Cea mai mare parte a pământului (75%) și mării (66%) a fost grav afectată de oameni. Doar 3% din ocean este în prezent considerat a fi „liber de presiunea umană”. 

Impactul omului trece inclusiv granițele zonelor nelocuite. 

Comisia Economică a ONU pentru Europa a ajuns și ea la aceleași concluzii îngrijorătoare privind resursele naturale, pe fondul creșterii populației la nivel global: “presiunea asupra resurselor naturale, dintre care majoritatea nu sunt regenerabile, continuă să crească, aducând impacturi negative în ceea ce privește poluarea, degradarea ecosistemelor, pierderea biodiversității și schimbările climatice.”

Ultimul raport al ONU din 2023 pe schimbări climatice pune acest fenomen pe seama activității oamenilor, principala cauză fiind emisiile și efectul de seră care cauzează încălzirea globală. 

Postarea în care se neagă încălzirea globală, criza resurselor și impactul omenirii asupra planetei aparține jurnalistului Gabriel Klimowicz și a fost publicată acum un an pe pagina sa de FB. Se prezintă în mediul online drept “Om liber, aflat în slujba Adevărului. Adevărul care zburlește părul.” Klimowicz este autorul mai multor cărți, printre care și a romanului “Fake news”. 

*Foto: pixabay.com