Criza energetică a readus în atenţie subiectul eliminării treptate a combustibililor fosili. O serie de mesaje critice privind această strategie au luat amploare în spaţiul virtual. Majoritatea speculează obligaţia României de a renunţa la cărbune, în timp ce Uniunea Europeană le permite altor state membre redeschiderea centralelor cu ardere de combustibili fosili.

Un utilizator Facebook a publicat un text în care afirmă că România a închis definitiv centralele pe cărbune, sub şantajul banilor din PNRR. În plus, autorul postării laudă decizia Germaniei de a redeschide şi construi centrale electrice pe cărbune, nerespectând astfel indicaţiile Comisie Europene. Sursa afirmaţiilor este un articol din Ziarul Naţional, publicat la rubrica „Social”.

*Captură ecran 12.04.2023

„Comisia Europeană a cerut României, sub șantajul banilor din PNRR, să abroge prevederea legislativă prin care capacitățile pe cărbune puteau fi redeschise în caz de criză energetică. Cu alte cuvinte, dacă sistemul energetic național intră în colaps, rămânem în blackout. Și asta în timp ce Germania continuă să redeschidă și să construiască centrale pe cărbune. Guvernul Ciucă s-a conformat, cu obediență, punând în pericol întregul sistem energetic.” 

Într-o altă verificare, Factual.ro a explicat de ce măsura eliminării cărbunelui nu urmăreşte restricționarea economiei României și, implicit, sectorului energetic. 

În articolul ce urmează, vom analiza strategia Germaniei de renunţare la cărbune.

Pactul Ecologic European

În 2019, Uniunea Europeană a lansat Pactul Verde European (The European Green Deal), strategie care urmăreşte obţinerea neutralității climatice a Europei până în 2050. Ca atare, eliminarea treptată a cărbunelui din producția de energie a fost identificată drept factor esențial în atingerea obiectivelor propuse. 

Chiar dacă, timp de decenii, cărbunele a reprezentat o sursă de energie esențială pentru UE, începând cu 2013, locul său a fost preluat de sursele regenerabile şi biocombustibili. Totodată, potrivit unui studiu al Comisiei din 2021, închiderea minelor de cărbune are la bază mai multe cauze: 

• Caracterul ineficient și costisitor al producției de cărbune 
• Importurile comparativ mai ieftine de cărbune superior
• Fluctuaţia prețurilor cărbunelui cocsificabil pe piețele internaționale
• Scădere semnificativă a numărului de angajați din acest sector, în principal înainte de 2000

De asemenea, extracția și arderea cărbunelui au efecte negative importante asupra sănătății, mediului și climei. Un studiu din 2018, publicat în jurnalul ştiinţific BMC Public Health, a concluzionat că există o legătură strânsă între activitățile de extracție a cărbunelui și o gamă largă de boli în cazul persoanelor care trăiesc în apropierea zonelor miniere. 

Totodată, închiderea centralelor pe cărbune este menţionată şi în penultimul raport IPPC (Grupul de lucru Interguvernamental pentru Schimbări Climatice este organismul Națiunilor Unite pentru evaluarea științei legate de schimbările climatice). 

Uniunea Europeană are o strategie de decarbonizare totală a economiei, până în 2050. 

Decarbonizarea Germaniei

Prin adoptarea Legii energiei regenerabile (EEG) în 2000, Germania a devenit un promotor al surselor regenerabile de energie. În 7 februarie 2007, guvernul federal, landurile din Renania de Nord-Westfalia și Saarland, corporația germană a cărbunelui (RAG Corporation) și uniunea industrială minieră, chimică și energetică (IG BCE) au ajuns la un acord cu privire la eliminarea treptată a subvențiilor pentru cărbune, până la sfârșitul anului 2018. Astfel, pe 31 decembrie 2018, extracția de huilă a fost oprită în Germania prin închiderea ultimelor două mine (Prosper-Haniel și Ibbenbüren). 

Conform celui mai recent amendament EEG 2023, Germania urmăreşte în continuare obţinerea neutralităţii climatice. Strategia prevede majorarea consumului brut de energie electrică din surse regenerabile la cel puțin 80%, până în 2030. Scopul principal: limitarea dependenţei de combustibilii fosili (cărbune și gaz), în contextul războiului din Ucraina.

Redeschiderea centralelor pe cărbune în Germania

În 28 septembrie 2022, în contextul crizei energetice europene, cabinetul federal a adoptat ordonanța privind „rezerva de aprovizionare”. Această hotărâre a permis centralelor electrice pe bază de lignit, care au fost puse anterior în conservare, să fie redeschise începând cu 1 octombrie 2022. În funcţie de evoluţia crizei energetice, centralele din rezervă vor putea funcţiona până la 31 martie 2024.

Însă decizia autorităţilor germane nu afectează politica energetică stabilită pe termen lung. Conform Bankwatch, planul de decarbonizare (datele pentru punerea sa în aplicare) a rămas neschimbat, centralele repuse în folosinţă îndeplinesc normele de poluare în vigoare și, în plus, ele au fost utilizate foarte puțin. Chiar și în contextul crizei energetice, Germania a obținut aproape 60% din totalul de electricitate din alte surse decât arderea combustibililor fosili (respectiv din surse regenerabile și nucleare).

Pe de altă parte, în România, doar una dintre termocentralele pe cărbune (și niciuna pe lignit) îndeplinește standardele de poluare BAT (cele mai bune tehnologii disponibile) din Directiva privind Emisiile Industriale.

Potrivit raportului Ember Climate, 26 de unități de cărbune din Europa (existente în şapte ţări) cu o capacitate de 11 GW, au primit anul trecut permisiunea de a reveni sau rămâne pe piaţă. Dintre acestea, 19 (73%) aparţin Germaniei. Utilizarea medie a celor 26 de unități în 2022 însumează, însă, doar 18%. Practic, de când au fost redeschise, centralele respective au generat 4 TWh, adică 0,9% din producția totală de cărbune a UE. Întrucât energia pe bază de cărbune la nivelul statelor membre a crescut cu 28 TWh în 2022, doar 14% din această creștere poate fi atribuită reactivării centralelor pe cărbune.

Totodată, raportul Energy Policy Group (EPG) subliniază faptul că redeschiderea centralelor pe cărbune poate facilita o tranziție coal-to-clean, fără a mai fi nevoie de investiții suplimentare în termocentrale pe gaze naturale ca pas intermediar. Astfel, obiectivul Germaniei rămâne eliminarea carbunelui până în 2030.