Două pagini de Facebook, Diving Dune și Brochok, au distribuit 18 materiale video deepfake, în perioada decembrie 2023 – aprilie 2024, în care sunt prezentate, în mod fals, platforme de investiții aparent girate de statul român.
Pagina Diving Dune a distribuit 11 clipuri deepfake în care Dacian Cioloș ar prezenta o platformă de investiții și unul în care Mugur Isărescu prezintă informațiile false despre același subiect.
„Veste bună! Vreau să vă prezint oportunitatea legală și accesibilă pentru toți românii care, nu numai că pot contribui la dezvoltarea țării, dar pot și să-și crească veniturile. Platforma noastră ocupă prima poziție pe piață și se poziționează ca cea mai avantajoasă platformă în care, pentru a obține profit, nu este nevoie să dețineți anumite abilități. Proiectul este complet automatizat, iar investiția minimă este de 1.100 lei”, se susține în cadrul clipului.
Toate aceste materiale deepfake îl trimit pe utilizator la o pagină web clonată după site-ul cotidianului Libertatea (libertatea.ro). În articolul de pe pagina clonată sunt mai multe link-uri care fac trimitere la un alt site, în care utilizatorii trebuie să își încarce informațiile personale pentru a fi contactați. Ulterior, ei sunt sunați de o persoană care încearcă să îi convingă să facă un transfer de minim 1.100 lei într-un cont asociat cu această așa zisă platformă de investiții.
Factual.ro a prezentat mai multe articole despre această metodă de înșelătorie făcută prin intermediul clipurilor deepfake. Imagini ale Guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, politicienilor ca Dacian Cioloș sau George Simion, jurnaliștilor ca Andreea Esca, sunt folosite pentru a îi înșela pe cei care cred că pot obține câștiguri consistente cu investiții minime.
Captură foto Facebook.com
Pe pagina Diving Dune nu este postată nicio informație care ar putea avea vreo legătură cu vreo platformă de investiții.
La fel ca în cazul prezentat mai sus, pagina de Facebook Brochok nu oferă nici ea vreo informație despre investițiile financiare la ce se face referire în clipurile deepfake distribuite. De altfel, un utilizator a postat pe această pagină un review în care atrage atenția că informațiile distribuite de proprietarul paginii sunt false: „Scammers! Trying to convince people into fake opportunities”/ (Escroci! Încearcă să îi convingă pe oameni de oportunități false, n. red.)
„Stimați locuitori ai României, suntem încântați să vă prezentăm oportunitatea unică de a investi în viitorul energiei noastre prin intermediul programului nostru de dezvoltare a resurselor regenerabile! Acest proiect de vârf este realizat în parteneriat cu cea mai mare bancă a țării, Banca Transilvania și cu liderul pieței energetice ENEL și cu sprijinul Guvernului României! Participarea dumneavoastră la acest program va deschide oportunități pentru investiții avantajoase în domeniul energiei regenerabile. Este o oportunitate de a obține venituri stabile și fiabile”, se afirmă într-unul din clipurile deepfake.
Între 8 și 10 aprilie 2024, această pagină a distribuit șapte clipuri similare. Videourile deepfake sunt conectate la o pagină web care este prezentată ca fiind a companiei Hidroelectrica.
Pe această pagină este afișată imaginea unei persoane, atribuită lui Bogdan Badea, CEO al Hidroelectrica. În dreptul imaginii este următorul text:
„Bogdan Badea, CEO al HIDROELECTRICA-RO, cel mai mare producător de energie electrică din România, deţinut de statul român spune astfel: “Cred că lansarea unei astfel de platforme este foarte profitabilă, atât pentru întreprinderile private și pentru stat, cât și pentru fiecare cetățean în parte”
Obținerea unei părți din exploatarea acestei resurse este o oportunitate incredibil de profitabilă de a vă mări capitalul. Deoarece prețurile la energie se schimbă rapid, randamentul investiției variază între 3700RON – 22000RON lunar.”
Captură foto immediatepluss.com
Persoana din imaginea de mai sus nu este reprezentantul Hidroelectrica, la fel cum niciuna din informațiile prezentate nu este reală. Profilul real al lui Bogdan Badea poate fi accesat aici.
Modul de operare al acestei scheme de înșelătorie este similar cu cel prezentat anterior: odată ajuns pe pagina web, utilizatorului i se cere să introducă o serie de date personale pentru a fi contactat de un reprezentant al rețelei, care încearcă apoi să obțină bani prin înșelătorie.
Compania Hidroelectrica a emis un anunț în care avertizează în legătură cu acest tip de înșelătorie care folosește videouri deepfake.
Reprezentanții Banca Transilvania au lansat și ei un apel în care atrag atenția asupra acestui fenomen.
„În contextul creșterii – la nivel internațional și național – a numărului tentativelor de fraudă online și a diversificării acestora, este imposibil pentru o companie să reacționeze punctual, de fiecare dată.
Ceea ce facem la Banca Transilvania este să comunicăm direct cu clienții noștri, prin diferite canale, referitor la existența acestor pericole, pentru a forma cât mai mult gândirea critică și a bunelor obiceiuri care ajută la siguranța online, cum ar fi recunoașterea mesajelor/ofertelor false sau raportarea tentativelor de fraudă direct către canalul de social media în care sunt postate. De asemenea, derulăm permanent campanii de educație pentru siguranța online a clienţilor, pe site-ul BT, în social media și în presă”, a transmis, pentru Factual, Laura Petrehuș, de la Biroul de comunicare al Băncii Transilvania.
Un material deepfake este un conținut multimedia, creat sau modificat cu ajutorul tehnologiei, care se folosește de inteligența artificială (IA), astfel încât produsul rezultat să pară real, deși el este fals. Termenul este o combinație între „deep learning” (învățare profundă, termen folosit în legătură cu IA) și „fake” (fals).
Factual.ro a publicat mai multe articole despre acest fenomen, care pot fi accesate aici, aici, aici, aici sau aici.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.