Un utilizator Facebook a postat o filmare în care afirmă că se pregăteşte o nouă pandemie COVID-19 (cu un virus fabricat), pentru a aduce câştiguri companiilor farmaceutice care dezvoltă vaccinurile împotriva acestui virus.

În opinia lui, de fapt este vizată dezvoltarea nanotehnologiei, motiv pentru care tratamentele alternative împotriva acestei boli au fost interzise. Utilizatorul susține că 95% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 nu mai dezvoltă forme agravante ale bolii dacă se tratează cu aspirină.

„Cu alte cuvine, se creează un virus, se interzice orice tratament alternativ. Orice tratament alternativ, ați văzut, o simplă aspirină reducea internările cu 95%, dacă era luată în primele zile de la luarea acestui virus. Tratamentul alternativ a fost interzis, altul decât serul marilor companii farmaceutice”. (Min 07:10)

Aspirina, cunoscută şi sub denumirea de acid acetilsalicilic, este folosită, cu preponderenţă, ca analgezic (scade durerea) şi antipiretic (scade febra), dar este recomandată și de unii medici cardiologi, în prevenția infarctului miocardic.

Contrar declaraţiilor făcute de utilizatorul Facebook, tratamentul alternativ pentru tratarea COVID-19 nu a fost interzis nicăieri.

Potrivit CDC (Centrul pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor din SUA), tratarea şi recuperarea în urma cazurilor uşoare provocate de virusul SARS-CoV-2 poate fi făcută acasă. Sunt disponibile mai multe tratamente cu medicamente antivirale cu medicamente anti-inflamatorii cum ar fi Remdesevir, Molnupiravir sau Paxlovid.

De asemenea, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) recomandă şapte medicamente pentru tratarea Covid19.

Pe lângă antivirale, grupul de experţi format în cadrul Comisiei Europene recomandă şi o serie de medicamente, denumite imunomodulatoare, pentru tratarea Covid19. Această clasă de medicamente oferă un tratament simptomatic pentru cei care au ajuns în stadii grave în pofida vaccinării și a administrării antiviralelor.

Rolul aspirinei și studiile

Fiind o boală inflamatorie, la persoanele care au contractat COVID-19 s-au studiat efectele acidului acetilsalicilic, însă nu se poate spune că acest medicament tratează boala provocată de SARS-CoV-2 în proporţie de 95%, după cum afirmă utilizatorul Facebook.

În niciunul dintre ghidurile terapeutice pentru tratarea Covid-19, publicate pe site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aspirina nu se regăseşte printre recomandări. În cel mai recent dintre ele, adică în cel publicat în ianuarie 2023, medicamentele antiinflamatorii recomandate sunt cele enumerate anterior, aceleaşi cu cele care figurează şi în listele puse la dispoziţie de Centrul pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor din SUA.

O analiză publicată în Jornalul American de Cardiologie în decembrie 2020 arată că, la momentul respectiv, nu existau informaţii concludente în virtutea cărora să poată fi dat un verdict clar în legătură cu efectele aspirinei în tratarea acestei boli. Analiza a fost făcută în baza a trei studii, în cadrul cărora au fost sub observație 1.054 de pacienți.

Datele au sugerat absența unei asocieri între utilizarea aspirinei și mortalitatea la pacienții cu COVID-19. Cu toate că pacienții care au utilizat aspirină tind să aibă mai mulți factori de risc pentru infecția severă cu COVID-19 (vârsta înaintată, boala coronariană preexistentă, diabet zaharat, etc.), rezultă absența unui efect protector al aspirinei în rândul diferitelor grupuri de pacienți.

Recovery este unul dintre cele mai mari studii despre  tratamentele Covid-19 asupra sănătăţii umane. În cadrul lui au participat aproape 50.000 de pacienţi internaţi în 177 de spitale din Anglia, două spitale din Indonezia și două spitale din Nepal.

Un articol publicat în martie 2022, în care sunt analizate o parte din datele furnizate de acest studiu, arată că nu s-a găsit o corelație între aportul de aspirină și mortalitatea la 28 de zile.

În iunie 2021, Universitatea Oxford a publicat un articol în baza datelor acumulate  în care se tranșează discuţia asupra ideii că aspirina vindecă Covid-19.

În cadrul textului citat, Martin Landray, profesor de medicină și epidemiologie la Departamentul de Sănătate a Populației Nuffield, Universitatea din Oxford, și cercetător-șef a declarat următoarele: „A existat o sugestie puternică în legătură cu faptul că deteriorarea funcţiilor pulmonare era strâns legată de coagularea sângelui la pacienții severi diagnosticaţi cu Covid-19. Aspirina este ieftină și utilizată pe scară largă în alte boli pentru a reduce riscul apariției cheagurilor de sânge, așa că este dezamăgitor că nu a avut un impact major pentru acești pacienți”.  

Un alt studiu arată date similare: indicatorul de reducere mortalităţii este de 0,65%. Rezultatele arată că în privinţa tratării COVID-19 aspirina acţionează prin proprietăţile sale anti-inflamatorii.

„Aspirina este un agent antiinflamator binecunoscut care prezintă proprietăți antiplachetare prin inhibarea ireversibilă a ciclooxigenazei (COX), o enzimă care activează tromboxanul. În mod surprinzător, trombo inflamația se dovedește a fi o cauză majoră de morbiditate și mortalitate la pacienții cu COVID-19. De asemenea, a fost documentat că aspirina este asociată cu o reducere a decesului din sindromul de detresă respiratorie acută la pacienții critici cu boli non-coronavirus”, arată autorii studiului.

Un alt studiu despre efectele pe care le poate avea aspirina asupra infecţiilor poate fi accesat aici. Însă, nici această cercetare nu relevă faptul că acidul acetilsalicilic ar putea „trata” COVID-19.

În cursul anului trecut, un alt set de studii a arătat că în cazurile uşoare şi moderate a pacienţilor bolnavi de Covis-19, administrarea aspirinei în doze mici poate duce la o recuperare mai uşoară. Ele pot fi consultate aici, aici sau aici.

De asemenea, grupul de cercetători din cadrul health-desk.org au atestat faptul că aspirina poate preveni complicațiile COVID-19, în special tromboza arterială și ventilația mecanică. Pe de altă parte, administrarea aspirinei poate provoca sângerări ale tractul digestiv sau ulcere.

Afirmaţiile utilizatorului Facebook sunt false. Aspirina are ca efect scăderea inflamaţiei din organism provocată de virus, dar nu are care efect tratarea în proporţie de 95% a bolii provocate de SARS-CoV-2.