Un utilizator Facebook a postat un videoclip care sugerează că alimentele sunt contaminate cu Bisfenol A, un compus chimic, pentru a reduce populația planetei.

„Știrea șocantă, specialiștii germani au verificat 58 de cutii de conserve vândute în supermarketurile germane. În marea majoritate, în 51 din 58 de cutii de conserve, testate, atenție, la întâmplare, a fost găsit produsul Bisfenol A […] Băi fraților, vă dați seama? Practic își realizează planul ticălos de scădere a populației planetei, a natalității, otrăvindu-ne mâncarea”.

Contextul postării

Bărbatul citează o știre care atrage atenția asupra unui studiu efectuat de către Stiftung Warentest, o organizație de protecție a consumatorului creată de guvernul german în anul 1964. Studiul verifică nivelul de contaminare cu Bisfenol, un compus chimic nociv, al alimentelor din conserve, procurate aleatoriu. Rezultatele au arătat într-adevăr că în 51 din 58 de conserve au fost descoperite valori peste norma impusă în Europa.

Deși pleacă de la o premisă reală, informația este manipulată și deturnată pentru a susține o idee falsă, aceea că populația este contaminată intenționat. Vom explica, în această analiză, de ce supoziția este falsă.

Problema contaminării consumatorilor cu bisfenol A este un subiect de dezbatere de peste 20 de ani. La nivelul Uniunii Europene se efectuează cercetări încă din anul 2002. Migrarea bisfenolului nu poate fi ținută sub control decât prin eliminarea de tot a acestei substanțe din procesul de producție al produselor din plastic, iar anul acesta s-a propus spre dezbatere un proiect de lege care să interzică producția de produse ce conțin această substanță chimică.

Ce este Bisfenolul A?

Bisfenolul A este o substanță chimică sintetică utilizată pentru producerea recipientelor din plastic sau metal, se folosește și în producerea plasticului policarbonat și se regăsește inclusiv în straturile conductelor de apă potabilă. Bisfenolul A mai este folosit și pentru producerea rășinei expodice, adică stratul protector din interiorul conservelor, care ajută la menținerea preparatelor proaspete pentru mai mult timp.

Contaminarea alimentelor cu Bisfenol A

Bisfenolul este un poluant atmosferic și o substanță chimică care afectează sistemul endocrin, deoarece imită estrogenul, un hormon feminin. În plus, poate afecta procesele biologice, poate fi o cauză a infertilității sau poate induce pubertatea precoce, conform unui studiu publicat în 2023, de autori de la mai multe universități și instituții publice din Croația.

Contaminarea cu Bisfenolul A se întâmplă atunci când substanța migrează din stratul protector al plasticului sau al metalului în mâncare, dar și din etichetele sau cutiile în care sunt ținute fructele, legumele sau alte produse alimentare. 

Agenția Europeană de Mediu a publicat informația conform căreia 92% dintre participanții unui studiu au fost detectați cu un nivel crescut de bisfenol A în urină. Proiectul „The European Human Biomonitoring Dashboard” (HBM4EU) a fost efectuat începând cu 30 martie 2021 și a avut ca scop descoperirea nivelului de expunere al cetățenilor la chimicale.

Ce măsuri s-au luat

Încă din anul 2002, la nivel european au fost luate măsuri pentru a preveni contaminarea cu BPA:

2002/2003 – Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) face primele studii și decide că doza zilnică recomandată este de 5 mg/kg/greutate corporală/zi. Pragul de siguranță reprezintă nivelul de Bisfenol A pe care îl poate ingera o persoană zilnic pentru tot restul vieții fără să existe efecte nocive asupra sănătății.

2006 – Comisia Europeană cere EFSA să reevalueze riscul utilizării Bisfenolului A în materialele din plastic, în special cele care intră în contact cu mâncarea. Au loc studii pe rozătoare și specialiștii ajung la concluzia că efectele adverse nu sunt un motiv întemeiat pentru care să modifice doza zilnică recomandată, astfel că aceasta rămâne de 5 mg/kg/greutate corporală/zi.

2011– La nivelul UE se impune o restricție asupra producerii, importului și vânzării de produse destinate sugarilor care conțin plastic tratat cu bisfenol A.

2015 – Apar tot mai multe studii pe tema efectelor nocive ale Bisfenolului A asupra sănătății, astfel Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) continuă să verifice fenomenul de contaminare cu BFA. Limita de 5 mg/kg/greutate corporală/zi este micșorată temporar până la 4 µg/kg/zi (adică 4 micrograme/kg/greutate corporală/zi).

2016 – Apar studii care atestă că Bisfenolul A este nociv asupra sănătății animalelor, însă nu au fost făcute cercetări asupra populației.

2023 – EFSA publică o nouă evaluare efectuată pentru a verifica efectele nocive ale Bisfenolului A asupra sănătății oamenilor. În urma cercetărilor făcute, decid să micșoreze pentru o a doua dată nivelul maxim admis, până la 0.2 ng/kg/greutatea corporală/zi.

2024 – În 9 februarie 2024, Comisia Europeană a depus primul draft al proiectului de lege prin care interzice utilizarea bisfenolului A, dar și a altor bisfenoli care intră în contact cu produsele alimentare. Proiectul de lege presupune interzicerea lacurilor și a tratamentelor utilizate în stratul protector al produselor din plastic și metal, precum și a echipamentelor profesionale de producție.  Dacă măsura va fi adoptată, UE garantează o perioadă de tranziție de 36 de luni în cazul celor listate mai sus și 18 luni pentru restul produselor. Restricția va fi pusă în practică începând cu a doua jumătate a anului 2025 sau prima jumătate a anului 2026.

Concluzie

În toți anii de dezbateri și cercetări nu s-a putut dovedi că are loc o contaminare voită cu bisfenol A. Substanța poate ajunge în corpul uman din cauza utilizării greșite sau pentru un timp îndelungat a produselor din plastic. Afirmația utilizatorului este falsă, deoarece, la nivel european, se iau măsuri pentru a interzice utilizarea bisfenolului în produsele de contact cu pielea umană și nu există dovezi care să ateste otrăvirea voită, la scară largă, a populației.