Un proiect de lege lansat în dezbatere publică de Ministerul Apărării Naționale (MApN) stârnește controverse în mediul online (vezi aici, aici și aici). Un utilizator Facebook promovează într-un videoclip ideea că, prin acest proiect, autoritățile vor intrarea României în război și ar transfera comanda armatei către un străin.

În postare apare și textul: „Pericol: Proiect de lege MApN să ne bage în război (ca să apere Ucraina), să se transfere comanda armatei române către un ofițer străin, să folosească armament pe timp de pace”. 

În același timp, naratorul mai susține următoarele: „Problema este că atunci când se instituie regulile astea, Armata Română (…) poate să facă uz de armament, muniție, dispozitive militare din dotare. Așa că dacă zic ăștia că pe timp de pace ‘fac o acțiune și operațiune că vezi doamne ar fi ceva, dar n-ar fi sigur, e grav, dar nu prea e’ ca să declare stare de urgență”.

De ce este nevoie de noi reglementări?

Proiectul de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român a fost publicat în 7 octombrie 2024, pentru dezbatere publică, de către MApN. Acesta vine în contextul în care pe teritoriul României au intrat, de mai multe ori în ultimele luni, drone rusești.

Chiar dacă dronele au intrat ilegal în țara noastră, Armata Română nu a putut să le doboare, fiindcă nu îi permite legislația actuală. 

La începutul anului, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a declarat pentru Europa Liberă că Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace și că ar trebuie declarată stare excepțională, stare de asediu sau stare de război pentru acest lucru. 

Ce prevede proiectul de lege?

Articolul 2 al proiectului de lege stipulează că „desfășurarea misiunilor și operațiilor militare se realizează în cazul iminenței sau existenței unor acțiuni (…) ce pot afecta valorile, interesele și obiectivele naționale de securitate și/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea națională…”. 

Articolul 4 prevede că inițierea operațiunilor militare pe teritoriul statului român se aprobă de către Președintele României la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CAST), în condițiile în care indicatorii și avertizările stabilite prin planuri arată o deteriorare a mediului de securitate internațional sau regional și iminența unor riscuri de securitate.

Transferul de activitate

Articolul 7 stabilește un cadru clar pentru transferul de autoritate, respectiv comandantul român desemnat pentru o misiune poate primi diverse grade de autoritate asupra forțelor armate străine care participă la operații pe teritoriul României. Acest transfer se face în baza unor reglementări specifice, pe o perioadă determinată. 

Forțe ale Armatei Române pot fi, de asemenea, transferate temporar sub autoritatea comandantului forțelor străine, în funcție de nevoile operaționale.

Cu toate acestea, transferul nu oferă putere absolută noilor comandanți. În funcție de evoluția situației pe teren, șeful Statului Major al Apărării poate să oprească transferul de autoritate asupra forțelor române care participă la aceste misiuni.

Este vorba despre transferul temporar de autoritate al unor forțe implicate în anumite misiuni specifice – și nu despre comanda generală a Armatei Române.

Contextul în care se poate folosi armamentul

În timpul misiunilor și operațiunilor, articolul 5 stipulează că personalul armatei „poate face uz de armamentul, munițiile și dispozitivele militare din dotare, în conformitate cu legislația națională și regulile de angajare autorizate”.

În ceea ce privește regulile de angajare, adică reglementările care definesc circumstanțele, condițiile, nivelul și modalitatea în care pot fi utilizate armele, acestea sunt de trei tipuri: politice, militare și legale. 

Oricare dintre acestea trebuie să fie realizate în concordanță cu respectarea principiilor legalității, necesității, gradualității, proporționalității, discriminării și nonsurprinderii, potrivit proiectului de lege. Asta înseamnă că ele se aplică doar atunci când e legal, necesar și după ce s-a încercat oprirea unor acte neligitime prin alte mijloace decât folosirea armamentului. 

Așadar, din aceste prevederi înțelegem că misiunile și operațiile militare, cu folosirea armamentului, se întâmplă numai când există un pericol la adresa securității naționale sau internaționale. Aceste activități nu pot fi desfășurate pe timp de pace fără motiv.  

Alte proiecte, aceeași conspirație

Dezinformări similare s-au răspândit și în legătură cu alte două proiecte de lege propuse de Ministerul Apărării Naționale (MApN). Unul dintre acestea vizează Legea apărării naționale, iar celălalt se intitulează „Legea privind Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză”.

În 10 octombrie, un utilizator Facebook a distribuit un videoclip în care un avocat își exprimă nemulțumirea față de aceste propuneri legislative, considerându-le inadecvate. Aceasta susține că România dispune deja de un cadru legislativ solid și că noile proiecte ar putea submina Constituția, oferind CSAT-ului puteri excesive.

În videoclip se sugerează, der asemenea, că ofițerii străini ar putea căpăta controlul asupra Armatei Române, la fel cum se promova și în postările de Facebook analizate anterior. Iată o parte din declarațiile respective:

„Efectul, primul, este că CSAT-ul (Consiliul Suprem de Apărare a Țării – n.red) capătă putere totală și absolută peste Parlament, peste justiție, peste tot și CSAT-ul va putea să hotărască, prin decizie luată în secret, pe situații reale sau potențiale. Și ce o să vină într-o zi CSAT-ul să ne spună? Dragi români, noi am aflat că este posibil ca peste o săptămână să vină peste România musca portocalie, care are nu știu ce virus, (…) motiv pentru care noi am hotărât să decretăm o situație de (…) urgență. Mai este prevăzut în aceste proiecte de lege că conducerea armatei și toate, gata, vor fi date în afară. Vor fi externalizate”.

Am căutat sursa originală a videoclipului și am aflat că provine dintr-o dezbatere publică din luna mai 2024. La dezbatere s-a discutat despre cele două proiecte de lege menționate, care au fost lansate pentru consultare publică în 1 aprilie. Până în prezent, aceste legi nu au fost adoptate, iar procesul lor legislativ continuă.

Proiectele fac parte dintr-o serie de inițiative legislative menite să răspundă provocărilor legate de securitatea națională. Guvernul a inclus aceste legi în lista priorităților legislative pentru a doua sesiune ordinară a anului 2024 și se preconizează că vor fi votate în Parlament în această toamnă.

Legea apărării naționale

Proiectul privind legea apărării naționale a României propus de MApN ar permite militarizarea forțelor de protecție internă în situații specifice, stabilind competențele pentru utilizarea resurselor militare și non-militare, fără a impune starea de asediu sau urgență. 

Proiectul vizează îmbunătățirea capacităților de apărare națională, alinierea acestora cu standardele NATO și UE și aduce noi perspective în acest domeniu, inclusiv intervenția armatei pentru protejarea cetățenilor români aflați în alte țări.

Contrar afirmației că CSAT-ul ar avea puteri absolute, proiectul de lege prevede că mobilizarea trupelor sau a resurselor non-militare, pentru a face față unor amenințări hibride, ar trebui să fie aprobată de Parlament, la propunerea președintelui României.

De asemenea, articolul 6 stipulează: „Conducerea sistemului național de apărare este un atribuit exclusiv și inalienabil al autorităților constituționale ale statului și se realizează prin: Parlament, Președintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Guvernul României, Ministerul Apărării Naționale, instituțiile publice și autoritățile administrației publice cu atribuții în domeniul apărării”. 

Articolul 7 mai presupune că „la nivel strategic, conducerea este unică și se exercită conform Constituției României și legii”. Așadar, de aici vedem că acest proiect de lege nu este destinat „desființării” Constituției, cum se insinuează în postarea de pe Facebook.

 Lege privind managementul situațiilor de criză

Proiectul de Lege privind Sistemul de Management a Situațiilor de Criză (SNMISC) vizează pregătirea instituțiilor pentru gestionarea eficientă a situațiilor de criză. Acesta subliniază coordonarea între autoritățile responsabile și nu modifică structurile existente pentru gestionarea situațiilor de urgență.

Actul stipulează că autoritățile naționale de decizie, care sunt Parlamentul, Președintele României, CSAT și Guvernul, sunt responsabile pentru aprobarea opțiunilor de răspuns în situații de criză. Aceste decizii sunt luate în urma evaluării impactului potențial al amenințărilor identificate.

Proiectul introduce conceptul de indicatori de avertizare. Autoritățile competente vor stabili acești indicatori, iar prin intermediul lor se vor identifica situațiile de criză pe plan intern și internațional.

În funcție de circumstanțe, instituțiile competente propun autorităților naționale de decizie opțiunile de răspuns adecvate.

Proiectul mai precizează că, în situațiile de criză, planurile autorităților și instituțiilor responsabile se aprobă de către CSAT sau Guvern, în funcție de tipul de amenințare. Proiectul de lege nu ar conferi CSAT-ului puteri absolute.

*De asemenea, conform legislației din prezent, starea de asediu sau starea de urgență se instituie de Președintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru și publicat în Monitorul Oficial. Președintele României este și președintele CSAT, iar această instituție are deja atribuții în ceea ce privește situațiile de criză. 

Așadar, chiar dacă s-ar impune, teoretic, o stare de urgență, situația nu ar fi diferită de ceea ce s-a întâmplat până în prezent, din punct de vedere al atribuțiilor. 

CONCLUZIE

Afirmația că MApN ar dori să trimită România în război este falsă. Proiectul de lege nu prevede inițierea de operațiuni militare și folosirea de armament pe timp de pace fără un motiv întemeiat, ci stabilește un cadru pentru desfășurarea acestora în contextul unei amenințări. Proiectele nu oferă controlul absolut al Armatei Române unui ofițer străin, contrar afirmațiilor din videoclipul distribuit.

*Prevederile propunerilor legislative menționate nu se pun în aplicare în prezent. În momentul publicării acestei verificări (18 oct. 2024), legile se află încă la stadiul de proiect și pot suferi modificări.