O postare atribuită paginii Biomedica Piatra Neamţ despre consumul insectelor a ajuns virală, sub forma unei capturi de ecran. Imaginea prezintă diverse substanţe prezente în organismul insectelor, afirmând că acestea pot cauza boli cancerigene. Postarea nu poate fi regăsită pe pagina originală Biomedica Piatra Neamț.

Postarea se referă în primul rând la chitină, o substanță care se regăsește din abundență în insecte, mai ales în învelișul exterior. Însă aceasta se regăsește în cantități considerabile și în ciuperci și crustacee, deci este foarte posibil să o fi mâncat deja, chiar dacă nu ai gustat niciodată niciun aliment pe bază de insecte.

Chitina şi bolile cancerigene

Potrivit Librăriei Naţionale de Medicină a Statelor Unite, chitina este a doua cea mai frecventă polizaharidă din natură (cea mai frecventă fiind celuloza). 

În 2010, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a catalogat chitina drept un ingredient sigur sub formă de supliment alimentar, pentru creşterea nivelului de fibre. De asemenea, autorizaţiile recente emise de Comisia Europeană pentru câteva specii de insecte reconfirmă acest lucru. Cu privire la digestia chitinei de către organismul uman, conform unui studiu prezent tot în arhivele Librăriei Naţionale de Medicină a Statelor Unite, sucul gastric prezent în stomac conţine o substanţă numită chitinază, care descompune chitina. 

De asemenea, o lucrare publicată în revista ştiinţifică „Biologie Moleculară şi Evoluţie”, sub patronajul Universităţii Oxford, subliniază că, chiar și în lipsa unei digestii complete, chitina nu este dăunătoare pentru oameni. Aceasta poate fi totuși alergenă, la persoanele care deja au alergii, spre exemplu, la fructele de mare.

Este chitina cancerigenă?

Am contactat „Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” din Cluj, pentru a solicita o explicaţie cu privire la presupusa legătură între consumul de insecte şi bolile cancerigene. Specialiștii clujeni susțin că, cel puțin din studiile pe care le avem până în acest moment, chitina are exact efectul contrar, respectiv este anti-cancerigenă.

,,Chitina, chitosanul și alți derivați ai acesteia au fost intens studiați în ultimele decade din perspectiva activității biologice. Din punctul de vedere al activității acestor derivați asupra evoluției patologiilor tumorale, marea majoritate a studiilor demonstrează activitatea anti-tumorală a acestora, atât în sisteme in vitro, cât și in vivo, în multe tipuri de cancer. Astfel, studiile in vitro subliniază efectele chemopreventive (diminuarea riscului de apariție a cancerului), citostatice (anti-proliferative), citotoxice (inducerea apoptozei și necrozei), anti-angiogenice și capacitatea de limitare a invaziei celulelor tumorale de cancer colorectal, pulmonar, hepatic etc. Pe lângă toate aceste activități biologice a compușilor derivați, chitina și chitosanul sunt utilizați la scară largă ca biopolimeri pentru diverse nanomateriale, cum sunt naofibrele, nanocompozitul sau diverse nanoparticule, care ar putea avea în viitor un impact substanțial în sistemele de transport/livrare a medicamentelor oncologice la situsul tumoral (targeted drug delivery systems). Însă, studii viitoare sunt necesare pentru a stabili concret potențialul chitinei în tratamentul oncologic, dar și a posibilelor efecte ale acestui compus ca parte a dietei umane”, a transmis institutul. 

Prin urmare, informaţiile prezentate de utilizatorul Facebook sunt false.

Aprobarea alimentelor pe bază de insecte în UE

În 2021, Uniunea Europeană a aprobat mai multe produse pe bază de insecte, pentru comercializarea pe piața comunitară, după ce autoritățile sanitare europene au evaluat aceste produse și le-au determinat ca fiind sigure. 

Până în acest moment, au fost emise patru autorizaţii cu privire la diverse specii de insecte: viermele galben de făină, lăcusta călătoare, greierele de casă şi larvele gândacului de făină. 

De reţinut este că utilizarea insectelor în producţia de hrană nu este impusă, ci rămâne la latitudinea consumatorilor să decidă dacă doresc să mănânce insecte sau nu. Chiar dacă în UE sunt catalogate drept „alimente noi”, peste 1.900 specii de insecte comestibile sunt consumate în întreaga lume, fiind considerate parte a unei diete echilibrate, deoarece oferă diverşi nutrienţi organismului uman, subliniază Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite.

Produsele pe bază de insecte trebuie etichetate într-o manieră clară, pentru a informa consumatorii cu privire la potențialele reacții alergenice.