Un utilizator Facebook, cu numele Emanuel Petran,  a postat un videoclip pe rețeaua de socializare în care vorbește despre Articolul 148 din Constituția României, articol ce prevede integrarea României în structurile euroatlantice (Uniunea Europeană și NATO).

Despre acest articol, autorul clipului spune că ar fi neconstituțional, România ne mai fiind un stat de drept: 

„Ieri am avut o discuție cu un ziarist din Cluj, nu-i dau numele, în care i-am spus despre neconstituționalitatea articolului 148 din Constituție, care practic ne anulează Constituția. Anulându-se Constituția, noi nu mai suntem un stat de drept.”

Pe lângă asta, utilizatorul mai prezintă ideea conform căreia Uniunea Europeană ar urmări depopularea planetei: „Uniunea Europeană vrea să ne omoare”, 

Nu a prezentat  un fundament pentru această afirmație. 

Teoria  conspirației care spune că guvernele lumii ar urmări depopularea planetei a mai fost demontată, în trecut, de Factual.

Ce spune articolul 148 din Constituția României

Articolul 148 din Constituție a fost adoptat în 2003, acest articol făcând referire la integrarea României în structurile Uniunii Europene, la care țara noastră urma să adere, alături de Bulgaria, în 2007.

Prevederile articolului în cauză sunt următoarele:

• 1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
• (2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
• (3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
• (4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2) .
• (5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.

Concert, articolul afirmă că România se angajează să adopte și să aplice legislația și reglementările europene. De asemenea, articolul mai stipulează că, în cazul în care legislația europeană are prioritate față de cea națională, autoritățile române sunt obligate să respecte dreptul UE.

Este constituțional articolul 148?

Conform aceleiași Constituții, anume Titlul VII, articolele 150,151 și 152, revizuirea legii fundamentale a României poate fi inițiată fie de președinte, la propunerea guvernului, fie de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, fie de cel puțin 500 de mii de cetățeni cu drept de vot.

Actualul articol 148 a fost introdus în  2003, când a avut loc prima și singura revizuire a Constituției de la 1991. La acel moment, 215 deputați și senatori au fost inițiatori ai proiectului de lege ce propune acest lucru. 

Tot Constituția spune că, proiectul sau propunerea de revizuire a Constituției trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.

În Camera Deputaților, din 254 de deputați prezenți la ședința din 30 iunie 2003, toți dintre aceștia au votat pentru revizuirea Constituției. La acel moment, camera inferioară a Parlamentului era formată din 341 de deputați.

În septembrie, același an, Senatul a adoptat, cu 103 voturi pentru și unul contra, proiectul de revizuire a Constituției. La acel moment, camera superioară a Parlamentului era formată din 140 de senatori.

Legea fundamentală mai stipulează faptul că revizuirea este definitivă după aprobarea acesteia printr-un referendum.

La o lună după ce Senatul a adoptat raportul comisiei de mediere, a avut loc un referendum național, în perioada 18-19 octombrie 2003, unde 89.70% dintre votanți au fost de acord cu schimbările propuse, în timp ce 8.81% au fost împotrivă.

La acea vreme au existat critici din partea Partidului România Mare, prin Corneliu Vadim-Tudor, la adresa propunerii legislative. Ba chiar, formațiunea a depus o sesizare de neconstituționalitate la Curtea Constituțională.

Printre acuzațiile aduse de cei 36 de senatori ai PRM, revizuirea ar fi fost votată doar cu ajutorul votului minorității, și că există posibilitatea ca România să nu mai poată fi guvernată.

Despre amendamentul ce face referire la integrarea europeană, actualul articol 148, senatorii PRM au spus că este „neconstituțional și greșit”. 

Curtea Constituțională a concluzionat, cu câteva luni înaintea votului final din Parlamentul României, că propunerea de revizuire este, într-adevăr, constituțională.

În decizie, referitor la suveranitatea statului, în ceea ce privește articolul 148, CC spune: 

„Independenţa este o dimensiune intrinsecă a suveranității naţionale, chiar dacă este consacrată de sine stătător în Constituție. 

În esenţă, independenţa are în vedere dimensiunea exterioară a suveranității naţionale, conferind statului deplina libertate de manifestare în relaţiile internaţionale. 

Sub acest aspect este evident că aderarea la structurile euroatlantice se va face în temeiul exprimării independente a voinței statului român, nefiind vorba de o manifestare de voință impusă de o entitate exterioară României.

 Din acest punct de vedere Curtea constată că introducerea celor două noi articole în Constituţie – art. 145¹ şi 1452 (n.r. actualul articol 148 din constituție) – nu reprezintă o încălcare a dispozițiilor constituționale privitoare la limitele revizuirii”

Tot CCR a considerat că o revizuire a Constituției era necesară în contextul aderării României la UE, și că motivul existenței unui astfel de articol în Constituție este armonizarea dintre dreptul național și dreptul european, pentru o mai bună funcționare a procesului juridic:

 „[…] obiectivul urmărit de autorii propunerii legislative de a modifica și completa Constituţia României,în vederea armonizării dispozițiilor sale cu prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și cu reglementări obligatorii derivate din acestea, reprezintă un demers politic şi juridic necesar”

Cine este Emanuel Petran

Emanuel Petran este un actor al Teatrului Național din Cluj-Napoca încă din 1999, arată datele disponibile pe website-ul oficial al instituției.

Acesta a apărut în presa locală, dar și cea națională, pentru faptul că a intrat în greva foamei, ca semn de protest pentru pentru demiterea sa de la conducerea unui teatru de păpuși din Cluj-Napoca. 

Pe contul său de Facebook, Petran distribuie diverse postări ce conțin dezinformare. 

De asemenea, acesta a dorit să candideze independent pentru un post în Camera Deputaților, având o secțiune de strângere de semnături online pe blogul său personal.

Concluzie

Declarațiile utilizatorului de Facebook sunt false. Articolul 148  este constituțional, fiind propus și adoptat conform prevederilor din legea fundamentală referitor la această procedură. 

De asemenea, Curtea Constituțională și-a dat acordul privind constituționalitatea articolului.