Un utilizator Facebook a postat un material video în care se afirmă că diabetul nu este o boală, ci o stare metabolică numită rezistență la insulină. Postarea a fost distribuită de 162 de ori și a acumulat 11 reacții.

„Diabetul nu este o boală și din cauza asta nu se poate vindeca. Denumirea diabet este folosită în loc de rezistență la insulină și este dată de industria farmaceutică pentru că sună ca și o boală”.

Autorul videoclipului afirmă că atunci o persoană consumă carbohidrați, zahăr, făinoase și carne, celulele produc energie în exces și decid, ca să se protejeze, să nu mai răspundă la acțiunea insulinei. Aceasta este descrierea pe care autorul clipului video o face rezistenței la insulină, stare pe care o consideră egală cu diabetul. 

Mai departe, autorul afirmă că dacă o persoană va exclude complet „cerealele, alimentele procesate, carbohidrații, cartofii, mazărea, orezul, fasolea boabe, porumbul, lactatele, dulcele și zahărul […] și carnea de orice fel” și le va înlocui cu „frunze, condimente verzi, murături, legume, fructe”, în termen de 3-4 săptămâni va putea să elimine complet tratamentul cu insulină injectabilă. 

Diabetul și incapacitatea procesării zaharurilor

Insulina este un hormon secretat de pancreas. Rolul său este să introducă din sânge în celule glucoza derivată din alimente. Celulele își produc din glucoză energia necesară ca să funcționăm.  

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, diabetul zaharat este o boală cronică, caracterizată prin hiperglicemie, cunoscută și ca niveluri crescute ale zahărului sau glucozei în sânge. Diabetul se dezvoltă în situațiile în care pancreasul fie nu produce suficientă insulină sau atunci când corpul nu poate utiliza eficient insulina pe care o produce. 

Diabetul conduce, în timp, la afectarea severă a nervilor și a vaselor de sânge ale inimii, ochilor și rinichilor. Complicații ale diabetului includ pierderea permanentă a vederii, insuficiență renală și ulcerații ale picioarelor, până la amputarea acestora. Aproximativ 75-80% dintre persoanele cu diabet vor muri de boală cardiovasculară, care este prima cauză de mortalitate din Europa. 

Diabetul zaharat este de 3 tipuri: 

– Tip 1. Este o afecțiune autoimună. Persoanele afectate trebuie să își injecteze zilnic insulină.

– Tip 2. Este o boală care, în stadiul inițial, împiedică corpul să folosească eficient insulina, iar pe măsură ce avansează, pancreasul pierde capacitatea de a produce suficientă insulină. În videoclipul de mai sus, autorul face referire la acest tip de diabet. Cel mai important factor de risc este obezitatea, corelată cu lipsa activității fizice și predispoziția genetică. Acumularea de grăsime în jurul abdomenului și în special în jurul ficatului și pancreasului, organe implicate major în reglarea glicemiei, sunt cauza principală a diabetului. În UE, diabetul de tip 2 este responsabil pentru 85-95% dintre toate cazurile de diabet. 

– Diabetul gestațional, care poate să apară la femei însărcinate. 

Diferența dintre rezistența la insulină și diabet

Rezistența la insulină și diabetul de tip 2 sunt conectate, dar sunt diferite. Rezistența la insulină este o tulburare metabolică care premerge apariția diabetului de tip 2, dar nu toate persoanele cu rezistență la insulină vor dezvolta diabet. Totodată, diabetul presupune simptome și dezechilibre metabolice mai grave decât rezistența la insulină.   

Rezistența la insulină și diabetul de tip 2 au aceleași cauze, care au fost menționate mai sus. Când o persoană este rezistentă la insulină, ficatul, mușchii și celulele adipoase nu răspund corect la acțiunea insulinei. Pus în fața acestei situații, pancreasul produce nivele crescute de insulină, ca să încerce să introducă glucoza în celule. 

Rezistența la insulină poate conduce la prediabet (cunoscut medical ca toleranță alterată la glucoză), în care nivelul glucozei serice este mai mare decât normal, și, eventual, la diabet. 

Când progresează rezistența la insulină la diabet? 

Pe măsură ce rezistența la insulină devine mai severă, celulele pancreasului care produc insulină se uzează și nu mai produc cantitatea necesară de insulină care să țină sub control glicemia. În acest fel, glucoza din sânge crește la nivele mult crescute, care sunt diagnosticabile drept diabet. 

Confuzia între rezistența la insulină și diabet

Autorul postării face o confuzie gravă, care poate duce la consecințe severe pentru pacienți.

Într-adevăr, rezistența la insulină nu este o boală. Ea nu produce aceleași simptome și consecințe negative ca diabetul și nu este neapărat o stare cronică. Totuși, în timp conduce la diabet, care este o boală cronică. Netratată, poate duce la deces.

Trebuie menționat că rezistența la insulină este o stare reversibilă. 

Aceasta înseamnă că o persoană poate reveni la o stare de sănătate normală prin modificări ale stilului de viață cum ar fi o alimentație sănătoasă și activitate fizică regulată însoțite de scădere ponderală. 

Pe de altă parte, diabetul de tip 2 este o boală cronică, despre care până de curând s-a considerat că are o progresie ireversibilă. În 2021, un consens internațional al asociațiilor de cercetare a diabetului a afirmat, în baza studiilor recente, că, deși nu există vindecare pentru diabetul de tip 2, el poate intra în remisie la anumite categorii de pacienți. O persoană se poate considera liberă de boală dacă își poate menține glicemia în limite normale fără medicație, doar prin modificări ale stilului de viață, timp de minim 3 luni. 

Pacienții nu pot fi declarați vindecați, ci doar în remisie, întrucât recâștigarea kilogramelor pierdute este întotdeauna un factor de risc pentru reapariția diabetului. 

De asemenea, nu toți pacienții care au obținut o scădere ponderală semnificativă și-au putut coborî glicemia la un nivel normal.