Un utilizator Facebook a postat pe contul său de socializare un mesaj cu privire la taxa pe carbon, care a fost propusă de către Fondul Monetar Internațional Guvernului României. Postarea sugerează, sub forma unei aparente glume (un meme, o imagine peste care este suprapus un text cu tentă umoristică), că taxa pe carbon este inutilă și că dioxidul de carbon este necesar în natură (și deci nu e nevoie să combatem excesul de emisii de dioxid de carbon).
În urma unei vizite în România, Fondul Monetar Internațional a recomandat Guvernului României „Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcţiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili”. Această taxă s-ar aplica imobilelor încălzite cu combustibili poluanți, dar și automobilelor care folosesc combustibili fosili. Taxa pe carbon are rolul de a descuraja folosirea combustibililor fosili și de a încuraja tranziția spre energia verde.
În teorie, prețul taxei de carbon este propus de guverne, pentru fiecare tonă de emisii de carbon, fiind foarte ușor de măsurat. Astfel, consumatorii/companiile vor fi încurajați să schimbe tehnologiile pe combustibilul fosil, pentru a reduce emisiile și a evita plata taxei. Cu toate acestea, o astfel de taxă poate să aibă și un efect negativ asupra gospodăriilor care au venituri mai mici, tocmai pentru că sunt cele care folosesc cu precădere tehnologie veche, cu emisii mai mari.
În prezent, aproximativ 40 de țări și peste 20 de orașe, state și provincii utilizează deja mecanisme de stabilire a prețului pentru emisiile de carbon, urmând să le pună în aplicare.
Uniunea Europeană are deja un mecanism de stabilire a taxei de carbon, dar care se referă la importurile din afara granițelor sale. CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism) este în faza de ajustare/implementare până în 2026 și va deveni definitiv din acel an. În această perioadă, importatorii de mărfuri care folosesc tehnologii cu emisii mari de dioxid de carbon vor trebui doar să raporteze nivelul de emisii generat (GES), încorporate în importurile lor (emisii directe și indirecte), fără a fi nevoie să cumpere și să predea certificate.
Dioxidul de carbon (CO2) este cel mai cunoscut gaz cu efect de seră. Gazele cu efect de seră contribuie la încălzirea globală, absorbind căldura soarelui reflectată de suprafața Pământului, captând-o în atmosferă și împiedicând-o să ajungă în spațiu. Aceste gaze apar în mod natural, dar activitatea umană sporește apariția lor, urmând să modifice clima planetei.
Concentrațiile de dioxid de carbon cresc din cauza combustibililor fosili pe care oamenii îi folosesc pentru energie. În 2022, valoarea estimată de dioxid de carbon a fost de 36,6 miliarde de tone. Experții explică faptul că dioxidul de carbon produs în exces este absorbit de plante, însă având în vedere că acesta este introdus în atmosferă tot mai mult, reglajul natural nu mai funcționează, iar cantitatea de CO2 crește în fiecare an. Astfel, cu cât procesul natural de eliminare este depășit, cu atât mai repede crește concentrația atmosferică de dioxid de carbon.
Dioxidul de carbon are într-adevăr rolul de a menține căldura planetei, dar odată cu intensificarea lui, determină creșterea temperaturii globale. Conform Laboratorului de monitorizare globală NOAA, în 2021, numai CO2 a fost responsabil cu aproximativ două treimi din influența totală de încălzire a tuturor gazelor cu efect de seră produse de om.
În ultimii 4 ani, CO2 a crescut cu 4 miliarde de tone eliminate în atmosferă în fiecare an.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.