Odată cu căldurile excesive din Europa, tema negaționismul încălzirii globale a fost reactivată pe rețelele de socializare.

De exemplu, un utilizator Facebook scrie într-o postare despre așa-zisa înșelătorie a încălzirii globale, făcând trimitere la un articol din ziarul Național, care vorbește despre încălzirea globală ca fiind doar o „agendă politică” și despre faptul că „nu există nicio legătură între încălzirea globală și dioxidul de carbon”.

Articolul citează producția „Marea înșelătorie a încălzirii globale”, un film documentar controversat, care sugerează că afirmațiile oamenilor de ştiinţă cu privire la încălzirea globală sunt influenţate de factorii politici şi economici. 

Este realizat de producătorul britanic Martin Durkin, în 2007, cu titlul original The Great Global Warming Swindle. Filmul prezintă cercetători, economişti, politicieni şi scriitori care ar susține teoria că încălzirea globală ar fi cauzată de oameni.

Filmul a stârnit o mulţime de reacţii negative, criticii susţinând că documentarul prezintă date false.

O analiză de la vremea respectivă a New Scientist prezintă o listă cu erorile depistate în film:

Grafice fabricate

• Afirmația că vulcanii emit mai mult dioxid de carbon decât oamenii, când, de fapt, oamenii emit mult mai mult
• Prezentarea anumitor oameni de știință ca experți în domenii despre care, de fapt, știu puține
• Afirmații contestate, prezentate ca fiind general acceptate
• Afirmația „Nu există nicio dovadă, din istoria lungă a climei Pământului, că dioxidul de carbon a influențat vreodată temperaturile globale” este falsă – de fapt, există dovezi copleșitoare care datează de multe decenii 
• Confundă în mod deliberat schimbările pe termen lung ale stratului cu gheață, cu evoluția sezonieră a gheții
• Afirmația că Margaret Thatcher a ținut un discurs în fața oamenilor de știință de la Royal Society, spunând: „Sunt bani pe masă pentru ca tu să dovedești chestiile astea” (adică încălzirea globală), când ea nu a spus așa ceva
• O persoană oarecare, numită Piers Corbyn, produce prognoze meteo mai precise decât Serviciul Meteorologic al Marii Britanii – nu există nicio dovadă în acest sens.

La vremea respectivă, documentarul a creat o dezbatere amplă în Anglia. Difuzat pe Channel4, documentarul este punctat, într-un raport al Parlamentului britanic, drept factor de influență asupra percepției despre încălzirea globală.

Mai mult, unul dintre specialiștii citați în documentar, Carl Wunsch, profesor de oceanografie fizică la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, a negat vehement că susține teza negării încălzirii globale. Cercetătorul a declarat, pentru The Guardian, în 2007, că frazele sale au fost „grav distorsionate” și că filmul este „cel mai aproape de propaganda pură decât orice altceva de la Al Doilea Război Mondial”.

Wunsch a spus că nu ar fi fost de acord să participe la filmări dacă ar fi știut că declarațiile lui vor fi scoase din context. 

Un studiu realizat de cercetători de la biroul de meteorologie australian despre filmul documentar concluzionează: „Acest documentar este departe de a fi o examinare obiectivă, critică, a științei climatice. În schimb, Marea Înșelătorie a Încălzirii Globale face tot posibilul pentru a prezenta date învechite, incorecte sau ambigue, astfel încât să denatureze în mod grav adevărata înțelegere a științei schimbărilor climatice și să susțină un set de opinii extrem de controversate”.

Există cel puțin trei versiuni ale acestui documentar în circulație în prezent. Prima a fost difuzată pe Channel 4 în Marea Britanie pe 8 martie 2007. O versiune revizuită a fost apoi difuzată pe Channel „More 4” în Marea Britanie pe 12 martie același an, care a corectat o serie de erori evidente și o versiune scurtată urma să fie difuzată pe Australian ABC Channel 2 pe 12 iulie 2007,arată studiul.

ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ 

Factual.ro a mai abordat tema negaționismului efectului emisilor de CO2.

Deși există un larg consens, atât la nivelul oamenilor de știință, cât și la nivel instituțional, că schimbările climatice generate de om sunt o realitate – și încă una foarte periculoasă -, negaționiștii fenomenului continuă să acapareze o parte din opinia publică. 

Dioxidul de carbon este un gaz foarte important în atmosfera Pământului. Așa cum explică specialiștii Muzeului Național de Istorie al Marii Britanii, dioxidul de carbon este responsabil pentru păstrarea, în atmosfera Terrei, a unei cantități moderate din căldura provenită de la Soare – fără de care planeta ar fi prea rece și viața nu ar fi posibilă. Echilibrul natural fiind destul de fragil, atunci când excede anumite concentrații, își mărește și efectul. Astfel, cu cât mai mare este concentrația de dioxid de carbon, cu atât mai mare va fi și temperatura atmosferică, dar și concentrația altor gaze (poluante) din atmosferă.

În ultimii 250 de ani, de la începutul Revoluției Industriale – și cu precădere în ultimul secol, când industria a acaparat cea mai mare parte din economia mondială, emisile de carbon, așa cum arată ONU, rezultă din arderea combustibililor fosili, în principal în:

• Industria energetică
• Producția bunurilor de orice fel
• Tăierea pădurilor
• Transport
• Industria alimentară
• Consum excesiv

Potrivit Agenției pentru Climă a SUA, rata anuală de creștere a dioxidului de carbon atmosferic în ultimii 60 de ani este de aproximativ 100 de ori mai rapidă decât creșterile naturale anterioare, cum ar fi cele care au avut loc la sfârșitul ultimei ere glaciare, acum 11.000-17.000 de ani.