O postare virală, din 18 octombrie 2024, susține că se schimbă regimul de proprietate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar statul va putea să condiționeze dreptul de proprietate după bunul plac. Postarea constă într-un videoclip extras dintr-o emisiune a Global News, care are atașat și textul „Nu veți deține nimic și veți fi fericiți”. 

Emisiunea Global News a avut loc, de fapt, în urmă cu un an, pe 30 octombrie 2023, iar pasajul extras și distribuit acum pe Facebook citează un „avertisment” al politicianului Dumitru Coarnă, membru SOS. 

În pasajul extras din emisiune, moderatorul TV prezintă următoarele informații:

„Plx 418/2023 – o să citez din avertismentul lansat de domnul Coarnă: ‘Dreptul de proprietate și manifestarea sa devine o chestiune foarte volatilă. Adică chiar dacă ești, să spunem, proprietarul unui teren, prin această inițiativă legislativă statul îți poate condiționa dreptul de-al utiliza după bunul plac. Cu alte cuvinte, ești proprietarul terenului sau al casei, dar statul te condiționează. Deci ești proprietar, dar nu prea ești. Adio proprietate în sensul adevărat al cuvântului, adio dreptul de a decide cu respectarea legislației asupra modului în care dorești să-ți utilizezi proprietatea. Chiar dacă este unul din multele jaloane servite prin PNRR, această modificare legislativă schimbă regimul proprietății’…”

Menționăm și că postul Global News România a fost sancționat de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) de mai multe ori din cauza răspândirii dezinformărilor, a publicității politice și din cauza difuzării de informații incorecte (vezi aici, aici, aici, aici și aici).

Legislația privind teritoriul, urbanismul și construcțiile

Postarea pornește de la un proiect de lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanimsului și construcțiilor (Plx 418/2023), care încă nu a devenit lege. Acesta a fost adoptat de Senat în iunie anul trecut și a rămas la dezbatere în Camera Deputaților, ultima acțiune în cadrul procesului legislativ fiind făcută tot la finalul lunii iunie 2023. 

Până în prezent, proiectul de lege a primit trei avize favorabile, din cele 12 de care are nevoie de la comisiile Camerei Deputaților. 

În expunerea de motive, inițiatorul proiectului, care este Guvernul, a notat că reformarea cadrului normativ din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor reprezintă o prioritate asumată prin Programul de guvernare 2021-2024. 

Tot aici se precizează că România și-a asumat „sistematizarea și codificarea legislației care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi” prin PNRR, „Componenta 5 – Valul Renovării” și „Componenta 10 – Fondul Local”. 

Astfel, prin această inițiativă ar urma să se coreleze și simplifice, într-o singură lege, mai mult de 10 acte normative din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.

Prin această inițiativă să dorește reducerea numărului de avize și alte documente necesare, a termenelor de emitere a acestora, dar și o organizare mai eficientă a autorităților de la nivel județean și local. 

Legătura cu PNRR

În proiectul PNRR, am găsit o referință la Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor la Componenta 10, unde Guvernul își asumă că se va face o reformă privind „dezvoltarea sistemului de planificare”. 

Acesta este un jalon (o condiție de îndeplinit de partea română), însă nu se menționează în PNRR nimic despre schimbarea regimului de proprietate. 

Ce se precizează este că acest cod va pune în aplicare următoarele: 

– reducerea sarcinii administrative, reducerea termenelor pentru emiterea actelor administrative, precum și introducerea de noi mecanisme pentru a asigura procese administrative mai eficiente, digitalizate și de calitate în construcții

– actualizarea și transpunerea în sistemele de informații geografice (GIS) a tuturor planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism general și alinierea la noile principii ale politicii urbane a României

– măsuri de creștere a eficienței energetice și de îmbunătățire a calității aerului, prin standarde obligatorii de construcție

– dispoziții concrete în documentele actualizate de planificare urbană pentru reducerea timpului și a distanței pentru navetă, pentru populația din urban și rural 

*Sursă: captură ecran PNRR

Ce presupune proiectul de lege?

În proiectul de lege, prima referire la modul de folosire a proprietății private apare la articolul 2, care reglementează activitatea de amenajare a teritoriului și urbanism. Administrația publică „are dreptul de a impune restricții modului de folosire a proprietății private în favoarea interesului public”, în conformitate cu alte legi și Constituția, stipulează proiectul de lege. 

În Constituție este reglementat dreptul la proprietate privată, la articolul 14, unde scrie că el este garantat, dar se precizează că limitele acestui drept sunt stabilite de lege.

Constituția prevede că:

– Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. 

– Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu despăgubire.

– Sunt interzise naţionalizarea sau măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.

– Pentru lucrări de interes general, autoritățile pot folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daune

– Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care revin proprietarului.

– Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

– Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

Așadar, vedem din Constituție că deja dreptul la proprietate privată vine „la pachet” cu respectarea unor reguli de către proprietar, stabilite de lege, privind modul în care avem grijă de nevoile societății și mediul înconjurător. 

În conformitate cu prevederile legale deja existente și ale Constituției, în scopul interesului public general, articolul 3 din proiectul de lege stipulează că autoritățile „pot institui prin intermediul documentațiilor de amenajarea teritoriului și a documentațiilor de urbanism inițiate de acestea, măsuri și interdicții privitoare la utilizarea terenului, realizarea de construcții, lucrări, dezvoltări sau exploatări agricole, forestiere sau artizanale, comerciale sau industriale”. 

Prin aceste prevederi, statul nu dobândește mai multe puteri asupra proprietății private și nu poate obliga proprietarul să folosească terenul sau imobilul într-un mod nedorit.

Totuși, este normal ca autoritățile să aibă atribuția de a reglementa utilizarea terenurilor și activitățile desfășurate pe acestea pentru a asigura o dezvoltare echilibrată și sustenabilă și pentru a proteja interesele publice, cum ar fi protecția mediului, siguranța publică și eficiența utilizării resurselor.

Aceste reglementări trebuie să fie clare și conforme cu normele legale și drepturile proprietarilor de terenuri.

Mai departe, articolul 6 prevede că prin activitatea de urbanism se „planifică, organizează și stabilesc direcțiile de dezvoltare, modul de utilizare și ocupare a terenurilor și a imobilelor din cadrul unităților administrativ-teritoriale de bază.”

Astfel „se asigură protecția peisajelor naturale și construite, inclusiv a siturilor arheologice, conservarea biodiversității și crearea de continuități ecologice, securitatea și salubritatea publică, precum și asigurarea nevoilor de mobilitate și asigurare a accesibilității și designului universal pentru o societate incluzivă față de persoanele cu dizabilități, mobilitatea durabilă, reziliență climatică și eficiență energetică.”

Situații speciale

Alte articole relevante din proiectul de lege, referitoare la dreptul la proprietate și modul de utilizare a proprietății private: 

Art. 159 Zonele de risc natural şi antropic – În acest context, autoritățile trebuie să definească măsurile ce trebuie să fie luate de proprietari, operatori sau utilizatori în zone de risc natural și antropic, referitoare la dezvoltarea, utilizarea sau exploatarea construcțiilor, lucrărilor, spațiilor cultivate sau plantate existente la data aprobării planului. Acest lucru se întâmplă pentru diminuarea riscurilor la care ar putea fi expuși oamenii. 

Art. 177 Zona rezervelor de teren – Reprezintă arealul din interiorul localității în cadrul căruia este interzisă emiterea de autorizații de construire, în mod definitiv sau temporar, indiferent de regimul de proprietate sau de funcțiunea propusă (din rațiuni de dezvoltare urbanistică durabilă). Autorităților publice trebuie să constituie rezerve de teren pentru asigurarea investițiilor în infrastructura de interes public.

Art. 178 Obligația de a respecta reglementările urbanistice – Autoritățile pot să instituie limite și interdicții pentru asigurarea dezvoltării teritoriale și urbane. În acest sens, dreptul la proprietate și celelalte drepturi se exercită de către titular cu respectarea reglementărilor urbanistice stabilite prin PUG (planul urbanistic general), reglementările stabilite prin PUZ (planul urbanistic zonal) și proiectul urbanistic în detaliu. 

Art. 181 Imobile cu reglementări speciale – Aceste imobile sunt cele pentru care există limitări legale privind dreptul de proprietate și reglementări speciale de urbanism, menite să protejeze elementele valoroase naturale și culturale, să sprijine dezvoltarea urbanistică durabilă și să asigure siguranța publică și calitatea vieții.

Art. 212 Schimbarea destinației spațiilor verzi – E interzisă schimbarea destinației spațiilor verzi, indiferent de titularul dreptului de proprietate, cu excepția lucrărilor de utilitate publică prevăzute de lege și fără a se reduce procentul total de suprafețe ale spațiilor verzi la nivelul unității administrativ-teritoriale.

Art. 213 Zonele de restructurare urbană – Restructurarea urbană poate necesita modificarea limitelor terenurilor din zona supusă restructurării, inclusiv modificarea dreptului de proprietate privată, în condițiile legii.

Art. 217 Zonele de reconstrucție ecologică – Sunt zone afectate de poluare sau activități dăunătoare mediului, unde se interzice construirea temporar. În aceste zone se realizează lucrări de regenerare ecologică, cum ar fi plantații sau consolidări de teren. Această reconstrucție poate duce la modificarea limitelor terenurilor, inclusiv a dreptului de proprietate privată.

*Prevederile acestei inițiative legislative nu sunt încă aplicabile, întrucât aceasta se află încă în stadiul de proiect. Pentru a deveni lege, acest cod trebuie să fie adoptat de Camera Deputaților, promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial. Până la implementarea sa, actul poate suferi modificări, iar forma finală nu este garantată să fie aceeași cu cea actuală.

CONCLUZIE

În concluzie, afirmațiile conform cărora regimul de proprietate va fi schimbat prin PNRR și că statul va putea să condiționeze dreptul de proprietate „după bunul plac” sunt nefondate. Proiectul de lege conține reglementări privind utilizarea terenurilor, dar scopul acestora este de a asigura o dezvoltare urbanistică echilibrată și sustenabilă și sunt în conformitate cu principiile constituționale și legale existente. Astfel, statul nu preia drepturi arbitrare asupra proprietății private, ci reglementează utilizarea terenurilor și a imobilelor în interesul public, al protecției mediului și al siguranței colective. Reglementările urbanistice care se doresc a fi implementate prin acest cod sunt clare și conforme cu normele legale.