Într-o postare pe Facebook, Oana Lovin a susținut că știe care este „adevăratul motiv pentru care ‘a trebuit să dispară’ Firea” de pe scena politică. Aceasta spune că Gabriela Firea a fost „linșată pentru că nu a vrut să legitimeze căsătoriile gay”, din cauza unei directive europene, deși aceasta a demisionat din funcția de ministrul al Familiei în urma unui scandal cu centrele sociale pentru vârstnici și persoanele cu dizabilități.

Gabriela Firea și „azilele groazei”

De la începutul anului și până în prezent, Buletin de București și Centrul de Investigații Media au făcut publice descoperiri despre „azilele groazei” din Ilfov, în care zeci de bătrâni și persoane cu dizabilități au fost exploatați, batjocoriți și au suferit diverse alte forme de abuz fizic și psihic.

Materialele publicate, în special cele din luna iulie, după ce DIICOT a descins la centre sociale din Voluntari, au creat o reacție de proporții din partea presei, ONG-urilor și a unor politicieni. 

Mai multe controale au avut apoi loc în căminele de vârstnici și cele destinate persoanelor cu dizabilități din țară.

Comunitatea Declic a făcut o presiune publică masivă în ceea ce-i privește pe fostul ministru al Muncii, Marius Budăi și pe fostul ministru al Familiei, Gabriela Firea. Posibila implicare a Gabrielei Firea în acest scandal a fost circumstanțială. Existau câteva legături între fostul ministru al Familiei și „azilele groazei”, care dovedeau că Firea știa măcar ce se întâmpla în acele centre.

De exemplu, unul dintre centrele cu probleme era administrat de Ștefan Godei, fost șofer la Primăria Capitalei pe vremea când Gabriela Firea era primar, arăta republica.ro, în 8 iulie. Digi24 a arătat că Godei a lucrat în toate instituțiile în care a fost Firea, inclusiv la Senat, până când au început să apară public detalii despre problemele din cămine.

În plus, Buletin de București a arătat că ororile s-au întâmplat în orașul Voluntari, unde primar este soțul Gabrielei Firea, Florentin Pandele și unde sora acesteia, Nela Vica Andrieș, ocupa funcția de șefă de serviciu, la instituția care era responsabilă cu verificările din centre.

De asemenea, unul dintre centrele în care au avut loc actele de cruzime era controlat de fosta consilieră a Gabrielei Firea, Ligia Gheorghe. 

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a demisionat pe 13 iulie. Ministrul Familiei, Gabriela Firea, și-a anunțat demisia abia în ziua următoare, 14 iulie, după ce sute de oameni au protestat în Piața Victoriei și au cerut demiterea ei din Guvern. Protestul „#ToțiȘtiau: Afară cu Budăi și Firea!” a fost organizat tot de Comunitatea Declic. 

În explicația postată pe pagina sa de Facebook, Gabriela Firea a motivat că părăsește Guvernul „pentru ca premierul să poată lucra în liniște proiectele economice și sociale bune pentru români, la fel miniștrii PSD și PNL, să-și poată prezenta munca”, acuzând că s-a format o „atmosferă de război total” față de ea, ca membru al Guvernului și că „nu se poate continua o activitate normală”. 

În mesajul în care și-a anunțat demisia, Gabriela Firea a susținut că este „complet nevinovată” și a acuzat că a existat „un singur interes” în presiunea făcută asupra ei: „Obiectivul demolatorilor mei din multe direcții este să nu mai intru în cursa pentru Primăria Capitalei! Să nu mă mai aliniez la startul precampaniei!”.

Fostul ministru al Familiei a făcut și alte acuzații, însă, cu toate acestea, nu a adus deloc în discuție vreo legătură între demisia sa și „legimitarea căsătoriilor gay”, precum spune Oana Lovin. 

Într-o altă verificare, Factual.ro a explicat că, potrivit deciziei CEDO de anul acesta, România trebuie să ofere un cadru legal cuplurilor formate din persoane de același sex, însă nu neapărat să legalizeze acest tip de căsătorie. Aceasta NU este o directivă europeană, ci o decizie într-un proces intentat de mai multe cupluri de același sex, statului român. 

În punerea în practică a deciziei Curții, ministrul Familiei, indiferent care este el, nu are atribuții exclusive. România trebuie să urmeze o procedură ordinară de legiferare.

Avocata Ionescu M. Raluca-Iustina, care a reprezentat unul dintre cupluri la CEDO, a declarat, pentru Factual.ro, care sunt următorii pași pe care, în mod normal, România ar trebui să îi facă pentru adoptarea acestei hotărâri în legislație.

„Din momentul în care hotărârea CEDO în cauza Buhuceanu va rămâne definitivă, în aproximativ 3 luni de zile, din acel moment se declanșează mecanismul de punere în executare a hotărârii. Asta înseamnă că Guvernul este obligat să adopte legislația. Acest mecanism se face la nivelul comitetului de miniștri ai Consiliului Europei. Sunt 46 de miniștri de Externe din toate statele părți la Convenția drepturilor omului. Guvernul va merge în fața acestui comitet și, la următoarea ședință, va fi chestionat despre demersurile făcute pentru a pune în executare această hotărâre. De obicei, în toate cazurile, CEDO depune un plan de acțiune în care explică cine este responsabil și ce demersuri a făcut în vederea adoptării legislației, care este orizontul de timp pentru adoptarea unei ordonanțe de urgență sau legi”.

Deocamdată, decizia CEDO nu este definitivă, iar planul de acțiune pentru punerea în aplicare a legislației nu a fost întocmit, ca atare nici Gabriela Firea nu ar fi avut cum să se opună acestui demers.