Potrivit unui video distribuit pe Facebook, 722.174 permise de rezidenţă au fost acordate imigranţilor turci şi arabi în ultimii 10 ani, principalele ţări de origine ale solicitanţilor fiind Irak, Iran, Maroc, Siria, Tunisia şi Turcia. Autorul susține că fenomenul este unul îngrijorător deoarece conduce la dezvoltarea necontrolată a unor „nuclee islamice” care ameninţă identitatea românească, subliniază autorul postării.

Videoclipul a fost distribuit şi pe contul de TikTok al utilizatorului, „@bobbydtiktok”, unde pot fi observate mesaje critice la adresa politicilor adoptate de România (exemple aici, aici şi aici).

Datele oficiale

Pentru a afla numărul permiselor de rezidenţă acordate imigranţilor turci şi arabi în ultimii 10 ani, am trimis o solicitare către Inspectoratul General pentru Imigrări.

Conform datelor primite, cifrele sunt următoarele:

Obţinerea rezidenţei în România pentru cetăţenii non-UE

Cetățenii unui stat non-UE/SEE (turci sau arabi) își pot stabili reședința pe teritoriul României în baza permisului de şedere pe termen lung. Solicitanţii pot obţine acest drept atât ca membru de familie al unui cetăţean român, cât şi pentru alt scop al şederii în România (muncă, activităţi comerciale, reîntregirea familiei, etc.). În funcţie de obiectivul vizat, valabilitatea permisului de şedere diferă. Astfel, dacă solicitantul are calitatea de membru de familie al unui cetăţean român, avem în vedere o valabilitate de 10 ani, respectiv 5 ani, dacă şederea în România priveşte celelalte situaţii reglementate de lege.

Rezidenţa permanentă implică îndeplinirea anumitor condiţii. În primul rând, este necesar ca solicitantul să fi avut o şedere continuă pe teritoriul României în ultimii 5 ani. Totodată, cetăţeanul din afara Uniunii Europene va depune acte doveditoare privind spaţiul de locuit, asigurarea socială de sănătate, mijloacele de întreţinere etc.

Referitor la termenul de finalizare al unui dosar de rezidenţă, cererile pentru acordarea dreptului de şedere pe termen lung vor fi soluţionate în maximum şase luni, iar pentru motive obiective acest termen se poate prelungi cu încă trei.

Prin urmare, obţinerea „permisului de rezidenţă” este o procedură complexă, etapizată, care presupune îndeplinirea cumulativă a mai multor dispoziţii specifice. Nu orice cetăţean străin care se află pe teritoriul României, în cazul de faţă turci sau arabi, beneficiază automat de această formă de şedere.