Dezinformări rețele sociale
Data postării: 25.04.2024
www.factual.ro
FALS | În manualul „Istoria Evreilor. Holocaustul.” se insinuează că românii au fost criminali

Un utilizator Facebook afirmă că materia din manualul de clasa a XI-a, „Istoria Evreilor. Holocaustul.”, aparținând editurii Corint, „insinuează ideea că românii au fost criminali”. Postarea are atașată o fotografie, în care este semnalat capitolul „Holocaustul în România pe teritoriile aflate sub administrația românească în nordul Transilvaniei”. Este singurul argument adus în sprijinul informației – cu alte cuvinte, autorul postării consideră că asocierea termenului de Holocaust cu România este, în sine, o acuzație adresată poporului român. 


De ce se studiază Holocaustul în școlile din România?

 

„Istoria Evreilor. Holocaustul.” este o disciplină nou introdusă, începând cu anul școlar 2023-2024, prin care se propune elevilor de liceu „nu doar cunoașterea istoriei evreilor și a momentelor tragice petrecute la jumătatea secolului trecut, ci și dezvoltarea unor valori umaniste și al toleranței, respectiv atitudini specifice cetățeniei democratice care trebuie formate și consolidate pe parcursul anilor de liceu, după cum a declarat Ligia Deca, ministrul Educației, înainte de începerea anului școlar 2023-2024. 

Materia este obligatorie, dar se studiază diferit, în funcție de profil. Ministerul Educației a aprobat cinci manuale, iar cel despre care autorul postării vorbește poate fi consultat în varianta completă, digital, aici.


Ce cuprinde capitolul subliniat?

 

Unitatea 5 a manualului este structurată în 10 subunități, urmate de câteva studii de caz, respectiv:

Lecția 1 – Preliminariile Holocaustului din România (1938-1940). Primele legi antisemite și pogromurile de la Dorohoi și Galați
 Lecția 2 –  Statul național-legionar și măsurile antievreiești (1940-1941) 
Studiu de caz: Pogromul de la București 
Lecția 3 – Regimul Ion Antonescu și evreii (1941-1944)
Studiu de caz: Pogromul de la Iași. Trenurile morții 
Lecția 4 – Distrugerea comunităților evreiești din Basarabia și Bucovina 
Lecția 5 – Holocaustul în Transnistria aflată sub administrația românească. Deportarea evreilor și a romilor (reprimare și exterminare)
Studiu de caz: Evreii din Odessa
Lecția 6 – Evreii din Vechiul Regat și din sudul Transilvaniei: regimul de muncă obligatorie și planurile de deportare în Polonia
Lecția 7 – Rezistența evreiască și eforturile de repatriere a deportaților din Transnistria 
Studiu de caz: Wilhelm Filderman
Studiu de caz: Mărturii ale supraviețuitorilor evrei și romi din Transnistria 
Lecția 8 – Evreii din nordul Transilvaniei sub autoritatea statului ungar (1940-1944): expulzări, detașamentele de muncă din Ungaria și Ucraina, ghetoizare și deportare la Auschwitz și în alte lagăre de exterminare
Studiu de caz: Elie Wiesel 
Lecția 9 –  Solidaritate și acțiuni de salvare în timpul Holocaustului: Drepți între popoare 
Studiu de caz: Traian Popovici
Lecția 10 – Judecarea și pedepsirea responsabililor pentru Holocaustul din România:
Tribunalele poporului din București și din Cluj. Procesul lotului Antonescu și alte procese de condamnare a criminalilor de război
Studiu de caz: Generalii judecați pentru crime de război: Nicolae Macici, Constantin (Piki) Vasiliu, Ion Topor

Capitolul prezintă acțiunile antisemite desfășurate pe teritoriul românesc începând cu anul 1938, când au apărut primele norme legislative care obstrucționau accesul evreilor la diferite aspecte sociale, inclusiv la un loc de muncă și la o taxare corectă. Toate au culminat cu deportarea lor în lagăre de exterminare sau cu pogromuri. Capitolul din manual continuă până la etapa judecării și pedepsirii responsabililor de Holocaustul din România, după căderea regimului Antonescu. 

Guvernul format în urma acestora alegeri, condus de Octavian Goga și ghidat ideologic de A.C. Cuza, a condus România pe baza unui pro- gram antisemit. Cea mai gravă măsură, continuată de guvernele ur- mătoare, a fost „revizuirea” cetățeniei evreilor. A fost „nu o revizuire, ci o spoliere”, după cum aprecia Wilhelm Filderman, liderul evreilor români. Ca urmare, o treime din evreii din România au rămas fără ce- tățenie, fiind expuși concedierii, suprataxării, internării în lagăre și al- tor abuzuri. Politica guvernului Goga-Cuza a marcat începutul excluderii evreilor din instituții și economie. Zeci de mii de evrei și-au pierdut locurile de muncă, afacerile și proprietățile‟.  – pagina 60 

Mai departe, sunt explicate pogromurile pe care multiple surse istorice le atestă și pe care le-am detaliat mai jos, în cadrul acestui articol. 


A existat Holocaust în România?

 

Cum relatează și Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord, în perioada comunistă, Holocaustul a fost un adevăr istoric mușamalizat. În prezent, existența sa pe teritoriul românesc nu mai este contestată. 

Conform Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, „Holocaustul înseamnă omorârea de către Germania nazistă a şase milioane de evrei. În timpul acestui genocid, regimul nazist a persecutat sau a ucis şi alte grupuri considerate „rase inferioare”: romi, slavi. Un procent semnificativ al comunităţii evreieşti din România a fost distrus în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Deportarea şi uciderea sistematică au fost aplicate evreilor din Basarabia, Bucovina şi judeţul Dorohoi. Transnistria, partea din Ucraina ocupată aflată sub administraţie românească, a fost folosită ca un imens spaţiu pentru uciderea evreilor‟.Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România

„Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului în România a conchis, împreună cu majoritatea cercetătorilor de bună-credinţă ai acestui domeniu, că autorităţile române poartă principala responsabilitate atât pentru planificarea, cât şi pentru punerea în practică a Holocaustului. În mod deosebit nu trebuie omis rolul membrilor unor partide şi organizaţii fasciste în promovarea ideologiei antisemite şi în declanşarea violenţei împotriva evreilor înaintea aplicării soluţiei finale de către Ion Antonescu” – INSHREW.

În același sens, Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, care vizează victimele din România, subliniază vina autorităților române în desfășurarea mișcării antisemite din perioada 1940-1945. 


Ce sunt pogroamele?

 

Pogromul este o acțiune violentă de masă, îndreptată împotriva evreilor. Termenul provine din limba rusă și a fost folosit la început pentru a desemna masacrarea evreilor în Rusia țaristă.

De-a lungul perioadei interbelice, așa cum Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Serviciul Român de Informații au evidențiat prin resursele puse la dispoziție, în societatea românească a existat o permanentă instigare la violenţă şi excludere a evreilor, iar organizaţii politice precum Partidul Naţional-Creştin sau Garda de Fier au abordat diferite moduri de exterminare a minorităților (evreiești sau rome) de pe teritoriul românesc, printre care s-au numărat și aceste pogroame – în număr de 3 și deportări:

 

  • Pogromul de la București (21-23 ianuarie 1941)- peste 125 de evrei şi-au pierdut viaţa, câteva mii au fost maltrataţi şi jefuiţi. 25 de temple şi sinagogi au fost devastate;
  • Pogromul de la Iași (28 Iunie – 6 Iulie 1941) – peste 13.000 de evrei şi-au pierdut viaţa;
  • Pogromul din Basarabia și Bucovina (iulie-septembrie 1941) – trupele române şi germane care au pătruns în localităţile celor două provincii  au executat mii de evrei;
  • Deportările în Transnistria (1941-1942) – la sfârşitul lunii iulie 1941 armata română a strâns un convoi de circa 25.000 de evrei lângă satul Coslav, pe malul Nistrului. Germanii s-au opus avansării lor în apropierea trupelor. Mii de evrei au fost împuşcaţi la sfârşitul lunii iulie 1941 pe malurile Nistrului.

Despre Pogromul de la Iași a vorbit inclusiv un martor direct al evenimentului istoric, arhitectul Simion Simion, în cadrul unui documentar ce a fost realizat de Europa Liberă


Ce spun profesorii?

 

TVR Cultural a organizat o emisiune de dezbatere cu autorii, dar și doi profesori, tocmai pentru a afla părerealor despre materie și despre manuale.

Toți cei cinci specialiști au subliniat că istoria comunității ebraice și Holocaustul au fost abordate în școlile românești începând abia cu anul 1989, însă, din cauza amprentei profund comuniste, realitatea istorică a fost greșit sau chiar distorsionat predată. 

Fără tăgadă, în România au existat deportări și Holocaust, fiind un lucru pe care Iuliana Căplescu (Colegiul Naţional „Matei Basarab” din Bucureşti) şi Bogdan Romandaş (Colegiul Naţional „Dimitrie Cantemir” din Oneşti) l-au explicat în intervențiile lor.


Există aspecte controversate în conținutul manualului care învinuiesc în mod nedrept poporul român?

 

Prezentând cumulul de motive care au dus la decizia introducerii studierii, rând pe rând, toți invitații au subliniat importanța cunoașterii istoriei comunității ebraice din România și felul în care statul român a luat parte la mișcarea antisemită ca parte integrantă a comunității europene, începând cu secolul al XIX-lea și continuând cu efectele dezastruoase care și-au găsit apogeul în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1945). 

„În România, devenind stat național legionar, avem deja pogroame – în Dorohoi, Galați, Chișinău, Iași, avem deportările din Transnistria – atât ale populației evreiești, cât și ale populației rome, avem Holocaustul – cu mărturii, cu dovezi, cu documente. Ne place sau nu ne place, trebuie să ne asumăm, în calitate de națiune democrată, care vrea să fie în continuare membră de bază a Uniunii Europene și a NATO, pentru a avea acel prestigiu internațional pe care l-a câștigat inclusiv prin sacrificiul din decembrie 1989, ca să revenim la democrație. Dacă statul și societatea postcomuniste, actuale democratice, nu își asumă și trecutul, nu vom învăța absolut nimic.” – Iuliana Căplescu. 

La finalul emisiunii, putem observa cum opinia pe care cei 3 invitați au îmbrățișat-o subliniază faptul că este esențial ca istoria reală, cu cifre ce subliniază crimele din acele vremuri și acțiunile îndreptate împotriva comunității și culturii ebraice, să fie cunoscută integral și înțeleasă alături de contextele socio-politice care au influențat desfășurarea evenimentelor, în detrimentul faptului că deciziile liderilor politici din secolele trecute, mai ales din al XX-lea, nu au protejat sau ajutat în vreun fel evreii aflați pe teritoriile românești și nu fac cinste statului.   


Concluzie

 

Afirmațiile potrivit cărora manualul privind istoria Holocaustului prezintă românii drept criminali sunt false și folosesc unui discurs de tip antisemit. Realitatea istorică este că evreii au fost într-adevăr victimele Holocaustului în România, cu largul concurs al autorităților române de la acea vreme. Holocaustul este un eveniment istoric de necontestat. Potrivit Muzeului Toleranței din Los Angeles (singurul muzeu din lume dedicat exclusiv Holocaustului), au fost omorâți 47% dintre evreii care trăiau în acea perioadă sub administrație românească, mai mulți chiar decât în Rusia, unde au fost omorâți 36%.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.