Un utilizator Facebook a publicat o postare despre inițiativa europeană „1+ milioane de genomuri”. Utilizatorul susține că grupul 1+MG dorește ca prin inițiativa aceasta să cerceteze cu atenție genomul și creierul uman pentru a ne „omorî personalizat”. Acesta publică și câteva link-uri cu trimitere spre site-ul Comisiei Europene care conține informații despre inițiativa „1+ milioane de genomuri.”

Utilizatoarea este medic ginecolog, iar mesajul ei conține numeroase greșeli gramaticale și de punctuație.

Geanina Hagima a fost cercetată de Colegiul Medicilor, în timpul pandemiei, pentru poziția sa negaționistă. De altfel, în trecut, a adoptat și alte teorii conspiraționiste, precum cea a nocivității radiațiilor 5G.

Știrea potrivit căreia este cercetată de Colegiul Medicilor a fost urmată de proteste de mică amploare, organizate de adepții teoriilor antivacciniste. Potrivit Registrului Medicilor, Geanina Hagima nu are niciun fel de pregătire în domeniul epidemiologiei sau vaccinologiei, dar nici în domeniul geneticii, temă pe care se pronunță în postarea de față.

Ce este inițiativa „1+ milioane de genomuri”?

Este un efort european realizat de comunitatea științifică, pentru colectarea și secvențierea genomurilor a peste un milion de oameni. Scopul ei este de a înțelege mai bine diversitatea genetică umană, precum și impactul acesteia asupra sănătății și dezvoltării umane.

Prin secvențierea genomului unui număr atât de mare de oameni, cercetătorii speră să identifice cauzele genetice ale multor boli, precum și să afle mai multe despre predispozițiile genetice la anumite afecțiuni și condiții medicale. De asemenea, această inițiativă ar putea ajuta la dezvoltarea de tratamente personalizate și la îmbunătățirea generală a sănătății umane.

În cadrul acestei inițiative, Comisia Europeană a creat propriul grup de lucru, 1+MG, care are ca scop crearea unei baze de date genetice cuprinzătoare pentru a ajuta la îmbunătățirea înțelegerii asupra cauzelor și tratamentelor diverselor afecțiuni și boli. 

Experții vor să dezvolte o serie de recomandări și linii directoare pentru îmbunătățirea colectării și gestionării datelor genetice, standarde pentru interoperabilitatea între platforme și găsirea de soluții pentru a proteja confidențialitatea și securitatea datelor.

Secvențierea genomului este o procedură care poate oferi informații valoroase despre o gamă largă de afecțiuni și condiții medicale și poate ajuta la dezvoltarea de tratamente personalizate.

Inițiativa este nouă în Europa, dar nu în lume. SUA a dezvoltat proiectul Human Genome, cel mai mare de acest fel până acum.

Tot în SUA, începând din 2019, secvențierea întregului genom uman a fost metoda standard pentru detectarea și investigarea focarelor epidemiologice alimentare, asociate cu producătoare de toxină Shiga (STEC), Salmonella, Vibrio și Listeria.

De ce este nevoie de secvențierea genomului uman?

Genetica este o ramură relativ nouă a medicinei. Totuși, importanța ei a devenit tot mai mare în ultimii ani. Geneticienii, capabili astăzi să descifreze complicatele coduri ADN care compun corpul uman, au stabilit cauzele multor boli despre care, până acum puțin timp, nu se cunoștea absolut nimic, iar pacienții erau condamnați la deces. În urma cercetărilor genomului uman, unele dintre bolile genetice au, astăzi, tratamente. 

Însă mai este drum lung de parcurs. Printre cele mai frecvente boli genetice se numără sindromul Down, distrofiile musculare și fibroza chistică. S-a descoperit că și diabetul, dar și anumite tipuri de cancer pot avea cauze genetice.

Ce este genomul?

Genomul este totalitatea materialului genetic – adică ADN-ul sau acidul dezoxiribonucleic – prezent într-o celulă, organism sau specie. Acesta conține toate informațiile necesare pentru dezvoltarea și funcționarea organismului, de la caracteristicile fizice până la cele comportamentale și metabolice. Genomul este format dintr-o secvență lungă și complexă de gene – secvențe specifice de ADN care conțin informații pentru sinteza proteinelor și alte molecule necesare organismului. Oamenii de știință sunt interesați de genom și de studiul său pentru a înțelege mai bine funcționarea organismelor și pentru a dezvolta tratamente și soluții pentru diferite boli și afecțiuni medicale.

Potrivit studiilor efectuate până acum, unul din cinci adulți sănătoși poate purta mutații genetice, fără să o știe, dar le poate transmite mai departe copiilor săi.

În concluzie, postarea utilizatoarei Facebook este FALSĂ. Afirmațiile și punctele de vedere din postare nu sunt susținute de dovezi sau fapte științifice. Programul „1+milioane de genomuri” are ca scop colectarea și analizarea datelor genomice, pentru a înțelege mai bine cauzele și tratamentele bolilor. Foarte multe dintre bolile cu care omenirea se confruntă în prezent au, de fapt, cauze genetice.