O utilizatoare Facebook susține, într-o postare, că inteligența artificială nu va mai putea fi scoasă din priză și că roboții IA se vor „putea băga singuri în priză”. Acest tip de discurs se adaugă unei isterii generalizate care a cuprins subiectul inteligenței artificiale. Discursul de bază al conspiraționiștilor este că IA a scăpat de sub controlul uman și că va ajunge să controleze lumea.

„La teoriile conspirației mai adaug și eu una. De fapt e o analiză. Nu e ciudat că un mare șmecher de la Google și faimosul harari, După faimosul Elon Musk, spun că AI a scăpat de sub control și face ce vrea? Te-ntrebi de ce și-ar face ei griji, din moment ce poți s-o scoți din priză oricând. Dar dacă nu mai poți s-o scoți din priză? 

Interesant e că se renunță la terenuri agricole pt plantații de panouri solare și de eoliene simultan cu investițiile în prize pt alimentare. Pt alimentarea unor mașini electrice care și-au dovedit ineficiența? Sau pt roboți care se vor putea băga singuri în priză, alimentându-se cu o energie care nu va mai depinde de factorul uman?

Astfel, AI nu va mai putea fi scoasă din priză, pt că va avea prize peste tot și energie electrică din factori naturali. Nu e mișto?” este mesajul postat pe pagina sa de Facebook.

*Captură ecran 26.05.2023

De ce este Elon Musk liderul opoziției AI?

Elon Musk, unul dintre liderii companiilor de tehnologie avansată, a avut poziții contradictorii în privința inteligenței artificiale. Potrivit New York Times, Musk a început să investească într-o companie (DeepMind) care urma să dezvolte inteligența artificială, în anul 2011. Patru ani mai târziu, a vândut-o către Google, pentru 650 de milioane de dolari. 

După lansarea OpenIA, Institulul de Cercetare a Inteligenței Artificiale, Elon Musk și-a arătat îngrijorarea față de potențialul tehnologiei. Concomitent, totuși, a început din nou să își arate interesul pentru softuri de inteligență artificială. A achiziționat mii de GPU-uri Nvidia (unități de procasare grafică, care ajută să gestioneze activități legate de grafică, efecte și videoclipuri) și a recrutat cercetători și ingineri AI.

În aprilie, Elon Musk a tăiat accesul OpenAI la datele Twitter, pretextând că dezvoltatorii nu plătesc suficient pentru acestea.

Este adevărat totuși că unii experți au devenit tot mai preocupați de răspunsurile date de programele AI și de impactul asupra confidențialității. 

Într-o scrisoare deschisă, mai multe personalități (inclusiv Elon Musk, dar și Steve Wozniak, cofondator Apple și filosoful Yuval Noah Harari) notează că orice versiune AI mai puternică decât GPT-4 ar trebui oprită din dezvoltare, pentru moment. Scrisoarea a apărut la două săptămâni după ce noul program AI a fost lansat. În scrisoarea emisă de Future of Life Institute (ONG finanțat de Elon Musk) se specifică: „Sistemele puternice AI ar trebui dezvoltate doar după ce suntem încrezători că efectele lor vor fi pozitive, iar riscurile vor putea fi gestionate”.

Ce spun alte voci?

Bill Gates, unul dintre experții care au revoluționat lumea tehnologiei, spune că inteligența artificială este la fel de revoluționară ca telefonul și Internetul. 

Jurnaliștii de la Tech Business News au pus întrebarea „Poate inteligența artificială să preia controlul asupra lumii?”, mai multor experți în domeniu. Răspunsul ține mai degrabă de logică decât de tehnică: evident, NU. Inteligența artificială nu are capacitate de decizie și, mai important decât atât, nu are dorința de a prelua controlul asupra lumii. „În timp ce IA a făcut progrese mari în ultimii ani, încă îi lipsește creativitatea, inteligența emoțională și abilitățile de rezolvare a problemelor. Acestea sunt trăsături esențiale pentru a lua decizii și, fără ele, vor fi mereu limitate în abilitățile lor. Ideea ca aceste aparaturi să preia controlul asupra lumii se bazează pe presupunerea că ar avea motiv și dorință să o facă. Cu toate acestea, nu sunt ființe umane și le lipsesc capacitatea de conștientizare și emoțiile. Astfel, înseamnă că nu au dorința de a prelua lumea sau orice alt motiv, de altfel”, relatează Darren Pesen, specialist în tehnologie agricolă și fost inginer.

Inteligența artificială a fost folosită și în trecut – și este folosită tot mai mult, în tot mai multe domenii. În cadrul dezbaterilor Harvard, profesoara Latanya Sweeney a încercat să explice care sunt provocările cu care ne confruntăm în prezent, punând accent pe faptul că factorul uman trebuie să își mențină în continuare controlul asupra deciziilor, chiar dacă acestea vor fi tot mai mult influențate de AI:

Totuși, dezvoltarea inteligenței artificiale urmează anumite reguli etice și legale, pe care statele au libertatea să le impună. De exemplu, Italia i-a impus dezvoltatorului ChatGPT să își rezolve breșele în politica de confidențialitate. Uniunea Europeană pregătește, de asemenea, un set de măsuri care să impulsioneze dezvoltarea tehnologiei, dar protejând datele utilizatorilor. 

Cum funcționează inteligența artificială?

Potrivit Universității din Colorado, inteligența artificială este o tehnologie care le permite mașinilor și aplicațiilor computerizate să imite inteligența umană, învățând, din experiență, prin procese repetitive și algoritmi. „Te poți gândi la inteligența artificială ca fiind o formă de inteligență care este folosită pentru a rezolva probleme, a veni cu soluții, a răspunde la întrebări, a face predicții sau a oferi sugestii strategice”, notează specialiștii Universității.

Experții Universității menționează că fiecare dintre următoarele domenii este utilizat în mod obișnuit de tehnologia AI:

• Învățare automată – permite sistemelor, programelor sau aplicațiilor computerizate să învețe automat și să dezvolte rezultate mai bune pe baza experienței, toate fără a fi programate pentru a face acest lucru
• Învățare profundă – un tip specific de învățare automată, care permite inteligenței artificiale să învețe și să se îmbunătățească prin procesarea datelor. Deep Learning folosește rețele neuronale artificiale care imită rețelele neuronale biologice din creierul uman, pentru a procesa informații, pentru a găsi conexiuni între date și pentru a obține concluzii sau rezultate bazate pe confirmări pozitive și negative
• Rețele neuronale – un proces care analizează seturi de date din nou și din nou, pentru a găsi asocieri și a interpreta semnificația din date nedefinite. Rețelele neuronale funcționează ca rețele de neuroni din creierul uman, permițând sistemelor AI să preia seturi mari de date, să descopere tipare printre ele și să răspundă la întrebările despre acestea.
• Calcul cognitiv – o componentă concepută pentru a imita interacțiunile dintre oameni și mașini, permițând modelelor computerizate să imite modul în care funcționează creierul uman atunci când îndeplinește o sarcină complexă, cum ar fi analiza textului, vorbirii sau imaginilor.
• Procesarea limbajului natural – permite computerelor să recunoască, să analizeze, să interpreteze și să înțeleagă cu adevărat limbajul uman, scris sau vorbit. 
• Viziunea computerizată – capacitatea de a revizui și interpreta conținutul unei imagini prin recunoașterea modelelor și învățarea profundă. Computer Vision permite sistemelor AI să identifice componente ale datelor vizuale, cum ar fi captch-urile pe care le veți găsi pe web, care învață cerând oamenilor să îi ajute să identifice mașini, treceri de pietoni, biciclete, munți etc.

Deși inteligența artificială este programată să funcționează ca un sistem neuronal uman, totuși nu ajunge să îl copieze întocmai. James Fodor, cercetător în neuroștiințe, explică de ce procesele neuronale umane nu sunt identice cu cele efectuate de inteligența artificială:

„Rețelele neuronale artificiale sunt de obicei antrenate prin „învățare supravegheată”. Li se prezintă multe exemple dorite, iar apoi, treptat, greutățile conexiunii sunt ajustate până când rețeaua „învață” să producă răspunsul dorit.

Pentru a învăța o limbă, unei rețele neuronale îi poate fi prezentată o propoziție, cuvânt cu cuvânt, și va învăța să prezică următorul cuvânt din secvență.

Acest lucru este foarte diferit de modul în care oamenii învață de obicei. Majoritatea învățării umane este „nesupravegheată”, ceea ce înseamnă că nu ni se spune în mod explicit care este răspunsul „corect” pentru un anumit stimul. Trebuie să ne dăm seama noi înșine.

De exemplu, copiilor nu li se oferă instrucțiuni despre cum să vorbească, dar învață acest lucru printr-un proces complex de expunere la vorbirea adulților, imitație și feedback”.

Chiar și fără să o știi, deja folosești inteligența artificială în viața de zi cu zi – și probabil nu te-ai mai despărți niciodată de ea. Așa cum o arată jurnaliștii Forbes, tehnica AI este folosită de telefoanele inteligente (aplicații ca Siri sau Alexa), dar și de programe ca Netflix, care analizează preferințele și oferă sugestii personalizate.

Există riscul ca inteligența artificială să devină conștientă de sine? „Cred că nu suntem aproape de acest risc”, a spus dr. Antonio Chella, expert în robotică la Universitatea din Palermo, Italia, citat de NYT. 

Hod Lipson, inginer mecanic care conduce Laboratorul de mașini creative de la Universitatea Columbia, a adăugat: „Sunt îngrijorat, dar cred că beneficiile depășesc riscurile. Dacă mergem pe acest drum, în care ne bazăm din ce în ce mai mult pe tehnologie, atunci tehnologia trebuie să devină mai cât mai performantă”, a spus el, sugerând că dezvoltarea tehnologică nu trebuie oprită de temerea că, la un moment dat, mașinile ar putea deveni conștiente de propria existență.

De fapt, atenționează unii filosofi, adevăratul pericol nu este dacă mașinile vor deveni vreodată conștiente – ci cât de ușor suntem noi dispuși să le oferim caracteristici umane, chiar și atunci când nu le au.

Jaron Lanier, cercetător în domeniul tehnologiei, notează, în The New Yorker:

„Orice obiect proiectat – mașini, poduri, clădiri – poate provoca rău oamenilor și totuși am construit o civilizație pe baza ingineriei. Prin creșterea și extinderea conștientizării umane, a responsabilității și a participării, putem dezvolta automatizarea în siguranță; dimpotrivă, dacă tratăm invențiile noastre ca obiecte oculte, cu greu putem fi ingineri buni. Considerând inteligența artificială drept o formă de colaborare socială este mai util: ne oferă acces la ”sala mașinilor”, care, de fapt, este formată tot din oameni”.

*Foto copertă: pixabay.com