Într-o postare distribuită pe Facebook, care preia un articol din USD24.RO, se sugerează că toate medicamentele ar fi fabricate pentru a reduce populația. Autorul postării susține că medicamentele nu tratează boli, ci le maschează, prin ameliorarea simptomelor. 

În realitate, există numeroase condiții medicale care duc la deces, în lipsa medicamentelor.

Bolile cronice sunt definite în sens larg ca fiind afecțiuni care durează 1 an sau mai mult și care necesită asistență medicală permanentă, medicație sau limitează activitățile de zi cu zi. Bolile cronice, cum ar fi bolile de inimă, cancerul și diabetul, sunt principalele cauze de deces și invaliditate în întreaga lume. 

Însă nu doar bolile cronice pot fi fatale, ci și bolile comune, cum ar fi gripa, pot provoca afecțiuni grave și chiar deces, dacă nu sunt tratate corespunzător. Majoritatea persoanelor își revin după febră și alte simptome ale gripei în decurs de o săptămână, fără a necesita îngrijiri medicale. Dar gripa poate agrava simptomele altor boli cronice. În cazurile severe, gripa poate duce la pneumonie și septicemie. Persoanele cu alte probleme medicale sau care au simptome severe în urma unei gripe, trebuie să solicite asistență medicală.

Conform Institutului Național de Sănătate, era antibioticelor a revoluționat tratamentul bolilor infecțioase în întreaga lume, având mai mult succes în țările dezvoltate. În SUA, de exemplu, principalele cauze de deces s-au schimbat de la bolile transmisibile la bolile netransmisibile (boli cardiovasculare, cancer și accident vascular cerebral), speranța medie de viață la naștere a crescut la 78,8 ani, iar populația vârstnică s-a schimbat de la 4% la 13% din întreaga populație a SUA.

Potrivit Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), medicamentele au rolul de a contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor, de a le oferi acestora cât mai multe şanse în lupta cu boala. Rolul producătorilor este de a se asigura că aceste medicamente sunt produse conform cu legislaţia în vigoare, sunt sigure şi eficiente pentru pacienţi. Utilizarea necorespunzătoare a medicamentelor (cum ar fi supradoze sau administrarea lor fără recomandarea medicilor) aduce potențiale pericole pentru sănătate.

Conform Eurostat, În Europa, proporția persoanelor care au utilizat medicamente prescrise în decursul unei perioade de două săptămâni a variat de la peste 55,0 % în Portugalia, Finlanda, Belgia și Croația, mai puțin de 40,0 % în Italia și România; rate la fel de ridicate au fost observate și în Islanda și rate scăzute în Turcia. Fără excepție, femeile au avut o probabilitate mai mare decât bărbații de a fi utilizat medicamente prescrise, această diferență de gen fiind cea mai mică în Cipru și cea mai mare în Letonia. În mare parte, diferența dintre bărbați și femei poate fi atribuită utilizării pilulelor contraceptive și a hormonilor pentru menopauză.

(Sursa: Eurostat)

Același studiu arată că în aproape toate statele membre ale UE, grupa de vârstă 15-24 de ani a fost cea mai mică în rândul utilizării medicamentelor prescrise, deși cea mai mică proporție din Irlanda a fost înregistrată pentru grupa de vârstă 25-34 de ani. În linii mari, proporția de utilizare a medicamentelor prescrise a crescut odată cu vârsta și a atins un nivel maxim în grupa de vârstă cea mai înaintată (75 de ani și peste). În timp ce procentul populației din cea mai tânără grupă de vârstă care a utilizat medicamente prescrise a variat între 2,1 % în România și 34,9 % în Belgia, în grupa de vârstă de 75 de ani și peste, aceasta a variat între 69,6 % în Italia și 95,4 % în Cehia.

În Uniunea Europeană, proporția persoanelor care utilizează medicamente care nu sunt prescrise a fost mai mică decât proporția celor care utilizează medicamente prescrise. În 2019, acest tipar a fost observat în două treimi dintre statele membre ale UE, excepțiile fiind Cehia, Ungaria, Letonia, Slovacia, Estonia, Danemarca, Finlanda, Lituania și Cipru. Norvegia și Islanda au raportat, de asemenea, o proporție mai mare de persoane care utilizează medicamente care nu sunt prescrise.

Ponderea persoanelor care au utilizat medicamente eliberate fără prescripție medicală în 2019 a variat de la mai puțin de 20,0 % în Spania, Italia și România la peste 55,0 % în Danemarca, Cipru și Lituania, cu un vârf de 70,3 % în Finlanda. Norvegia (56,6 %) și Islanda (85,2 %) au raportat, de asemenea, cote ridicate.

Centrul pentru Controlul Bolilor din SUA (CDC) arată că peste un milion de oameni au murit din cauza unei supradoze, din 1999 până în prezent. Mai mult de 75% dintre decesele cauzate de supradoze din 2021 au implicat opioidele (substanțe care acționează în sistemul nervos al organismului sau în anumiți receptori din creier pentru a reduce intensitatea durerii). 

Numărul de decese prin supradoză care implică opioidele, inclusiv opioidele eliberate pe bază de rețetă, heroina și opioidele sintetice (cum ar fi fentanilul), în 2021 a fost de 10 ori mai mare decât în 1999. Supradozele care implică opioide au ucis peste 80.000 de persoane în 2021, iar aproape 88% dintre aceste decese au implicat opioide sintetice.

Decesul este, de asemenea, un rezultat potențial pentru persoanele care utilizează în mod greșit sau abuzează de medicamentele care conțin benzodiazepine. Medicii prescriu aceste medicamente pentru persoanele afectate de probleme cum ar fi anxietatea și crizele de epilepsie. Exemplele comune de benzodiazepine includ:

• Lorazepam (vândut sub denumirea comercială Ativan)
• Diazepam (vândut sub denumirea comercială Valium)
• Alprazolam (vândut sub denumirea comercială Xanax)
• Clordiazepoxid (vândut sub denumirea comercială Librium)

Anumite medicamente pot fi letale în anumite circumstanțe, iar unele medicamente au efecte secundare nedorite. Cu toate acestea, studiile care aprobă produsele farmaceutice iau întotdeauna în considerare raportul risc/beneficiu, ceea ce înseamnă că niciun tratament nu are pericole mai mari decât beneficii. Medicamentele, consumate în cantitățile recomandate de medici, sub supravegherea lor, nu ucid. Însă, utilizarea necorespunzătoare a acestora și abuzul lor pot duce la deces sau la afecțiuni grave ale organismului.

*Foto: pixabay.com