O postare care susține: „Se schimbă harta României! Orașele care DISPAR în curând Vezi LISTA 𝙑𝙀𝙕𝙄 𝙄𝙉 𝙋𝙍𝙄𝙈𝙐𝙇 𝘾𝙊𝙈𝙀𝙉𝙏𝘼𝙍𝙄𝙐▼▼”, circulă pe Facebook începând cu 31 mai (postarea a fost preluată aproape simultan pe pagini care prezintă frecvent informații clickbait, ca aici, aici și aici).

Utilizatorii postează în comentarii un link ce duce spre un articol publicat de un website care nu are căsuță redacțională. În articol scrie că „Recensământul din 2022 le dă bătăi de cap autorităților locale din 80 de orașe și municipii din țara noastră, care se văd în situația de a începe demersuri pentru a retrograda statutul administrativ al localității. Recensământul a dat în vileag faptul că România are aproape 80 de localități prea mici pentru actuala clasificare. Astfel, aproape 40 de orașe au sub 5.000 de locuitori și aproape 40 de municipii au sub 25.000”. 

Potrivit legii, într-adevăr se pot clasifica drept orașe localitățile care au peste 10.000 de locuitori și municipii, cele peste 40.000. Totuși, aceste criterii nu sunt exclusive, iar în prezent nu se poate vorbiu despre nicio reorganizare teritorială și, deci, niciun oraș care „dispare”. Exemple de alte criterii care trebuie îndeplinite, potrivit clasificării din lege: pentru un oraș, 75% din populație trebuie să aibă activități neagricole și 55% dintre locuințe trebuie să fie dotate cu baie și wc. De asemenea, în municipii, la o mie de locuitori trebuie să fie alocați 2,3 medici și trebuie să aibă minim 100 de locuri în hoteluri. Printre citerii se mai numără:

Ca atare, criteriul populației nu este singurul definitoriu pentru un oraș/municipiu. În plus, nici avansarea la o categorie administrativă superioară și nici retrogradarea nu se întâmplă în mod automat, pe baza recensământului. Este nevoie de un referendum pentru asta, așa cum arată tot Legea 351/2001:

Mai mult, poza atașată în postare arată orașele cele mai mari din țară, care oricum nu ar fi vizate de eventuala reorganizare administrativă.

În plus, reorganizarea administrativă nu ar însemna modificarea limitelor administrative (și implicit schimbarea hărții), ci strict o retrogradare în statut, ceea ce ar comporta mai degrabă efecte în domeniul salarizării personalului Primăriei și alt sistem de referință pentru taxe.

Concluzie

Postarea este FALSĂ, nu există niciun demers, în acest moment, pentru retrogradarea statutului orașelor/municipiilor care nu mai îndeplinesc criteriul numărului populației. Legea prevede condițiile în care acest lucru poate fi făcut, iar acestea nu sunt strict în baza recensământului, așa cum sugerează postarea.