O postare care circulă pe rețelele sociale sugerează că părinții sunt amenințați cu muncă în folosul comunității, dacă nu semnează contractul educațional pentru copiii școlari. Mesajul avertizează asupra unor clauze care ar permite intervenții fără consimțământul părinților și lansează afirmații cu privire la stocarea datelor biometrice ale elevilor și la restricțiile privind manifestările religioase în școli. 

„(…) Altă prevedere ciudată: în școli se interzice orice activitate politică, bun, protestul elevilor, nu e bun și prozelitismul religios. Adică, dacă te prinde cu icoane în școli, te pot acuza de prozelitism religios, asta în timp ce propaganda homosexuală nu este interzisă în școli. La articolul 4 se prevede că părinții au obligativitatea să își dea acordul pentru prelucrarea, stocarea și utilizarea datelor biometrice ale copiilor lor de către școală cu ajutorul inteligenței artificiale, adică vocea și imaginea copiilor. Și încă o prevedere suspectă, în cazul unei stări de urgență medicală, școala va decide ce-i mai bine pentru elevi. Nu cred că ați uitat pe timpul stării de urgență, acum doi ani, ce ne cereau ăștia să facem sau ați uitat deja? Aveți grijă că acum este vorba despre copiii voștri. Doamne ajută!”

Pe lângă mesajul principal, postarea este însoțită de un text care amplifică temerile legate de contractul educațional, sugerând că acesta reprezintă o formă de constrângere impusă părinților. 

Refuzul de a semna ar atrage sancțiuni, inclusiv amenzi și muncă în folosul comunității, iar documentul ar diminua drastic autoritatea părintească pe durata școlarizării. 

„Globaliștii consideră că e în regulă să fii amenințat cu amendă și muncă în folosul comunității, dacă nu semnezi că renunți la drepturile tale de părinte” (Anton Mihai)

Amenzi și muncă în folosul comunității

Afirmațiile potrivit cărora părinții ar putea fi sancționați cu amendă sau muncă în folosul comunității pentru refuzul de a semna contractul educațional sunt scoase din context. În conformitate cu Articolul 172 din Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar/ROFUIP, refuzul semnării contractului educațional constituie contravenție și este sancționat. 

Aceste prevederi arată că refuzul de a semna contractul educațional de către părinte sau director poate atrage sancțiuni, inclusiv amendă. Cu toate acestea, prestarea unei activități în folosul comunității se aplică doar în cazul directorilor, nu și al părinților.

Art. 172 (1) Următoarele fapte constituie contravenţii, în măsura în care nu constituie infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează: a) refuzul semnării contractului educațional de către părinte sau reprezentantul legal, se sancţionează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei; 

1. b) refuzul semnării contractului educațional de către directorul unităţii de învăţământ, se sancţionează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, sau cu prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. 

Sursă: Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar/ROFUIP

Datele biometrice ale copiilor

Postarea mai face referire la utilizarea „datelor biometrice” ale copiilor, inclusiv imaginea și vocea lor, de către școli, sugerând că părinții ar fi obligați să își dea acordul prin contractul educațional. 

În cadrul contractului educațional, la litera i), se specifică obligația părinților de a-și exprima acordul privind prelucrarea datelor personale ale copiilor, conform Regulamentului (UE) nr. 679/2016, cunoscut și sub numele de Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR). Aceasta este o măsură standard aplicată în toate situațiile în care sunt implicate date cu caracter personal, inclusiv în mediul educațional.

GDPR stabilește un cadru strict pentru protecția datelor cu caracter personal, inclusiv în cazul minorilor. Conform regulamentului, datele personale ale copiilor (cum ar fi numele, adresa, imaginea sau vocea) nu pot fi prelucrate (stocate, utilizate, partajate) fără consimțământul explicit al părinților sau al reprezentanților legali. Prelucrarea datelor cu caracter personal de către școli are scopuri clare și limitate, cum ar fi gestionarea administrativă, evidența școlară sau participarea la activități educaționale.

Prelucrarea, de către unitatea de învăţământ, a datelor cu caracter personal ale participanţilor la activităţile desfăşurate prin intermediul tehnologiei şi al internetului se realizează în vederea îndeplinirii obligaţiei legale care revine unităţii de învăţământ de asigurare a dreptului la învăţătură, prin garantarea accesului şi a desfăşurării efective a procesului educaţional în cazul în care procesul educaţional nu se poate derula faţă în faţă, conform prevederilor legale în vigoare. 

Sursă: Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar/ROFUIP Cap. II, art. 4, alin. 3

Acordul părinților nu este o renunțare la drepturi, ci o cerință legală prin care școlile sunt obligate să informeze părinții despre tipul de date colectate și scopul utilizării acestora. 

Interzicerea activităților politice și prozelitismului religios

Contractul educațional (Secțiunea Obligațiile părților, litera m), precum și regulamentele școlare, interzic desfășurarea activităților politice și a prozelitismului religios în școli (capitolul II, art. 4) pentru a menține neutralitatea instituțiilor de învățământ. Aceste măsuri nu vizează eliminarea manifestărilor religioase personale, ci doar asigură că școlile nu devin spații de propagandă politică sau religioasă, protejând libertatea de conștiință și drepturile fiecărui elev.

Ce este contractul educațional

Contractul educațional este un document reglementat prin Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar/ROFUIP, aprobat prin ordinul de ministru nr. 5.726/06.08.2024.

Scopul acestui contract este de a formaliza relația dintre școală, elevi și părinți, stabilind drepturile și obligațiile fiecărei părți. 

Contractul clarifică aspecte administrative și comportamentale din procesul educațional, cum ar fi asigurarea frecvenței școlare, respectarea regulamentului intern și colaborarea între părinți și școală pentru a asigura un mediu educațional corespunzător. Un model de contract educațional este atașat regulamentului-cadru la pagina 89, Anexa 5.

Drepturile părinților și intervenția autorităților

Tot în postare se afirmă că, prin semnarea contractului, părinții ar pierde controlul asupra copiilor în favoarea școlii, care ar putea sesiza autoritățile (de exemplu, Protecția Copilului) fără consimțământul lor. 

În realitate, legislația deja permite sesizarea autorităților în cazurile în care există suspiciuni rezonabile privind abuzuri sau neglijență asupra copilului, independent de existența unui astfel de contract. Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului stipulează că autoritățile au obligația de a interveni în cazurile de abuz sau neglijență asupra copiilor. Articolul 5 din această lege subliniază dreptul copiilor la protecție și asistență, iar sesizarea autorităților este o responsabilitate a tuturor celor care lucrează cu copiii, inclusiv cadrele didactice. 

Pe lângă legea de mai sus, România a ratificat Convenția ONU cu privire la drepturile copilului care prevede protecția copiilor împotriva abuzurilor și neglijenței. Conform articolului 19 din convenție, statele trebuie să ia măsuri legislative și administrative pentru a proteja copiii de violență, exploatare și abuz, inclusiv în mediul familial.

În Contractul educațional, la secțiunea Obligațiile părților, litera f, este menționat, făcându-se referire atât la părinți, cât și la instituțiile de învățământ:

1. f) să sesizeze, la nevoie, instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în legătură cu aspecte care afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică a beneficiarului primar

Clauze noi la contractul educațional

Conform Articolului 170, alin. 3 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar/ROFUIP, consiliul de administrație al școlii poate adăuga noi clauze la contract, însă acestea trebuie să respecte anumite condiții.

Orice modificare trebuie să fie făcută cu respectarea interesului copilului, iar abuzuri sau modificări care ar afecta negativ elevul nu sunt permise.

Modificările sunt făcute în funcție de specificul fiecărei unități de învățământ. Aceasta înseamnă că modificările pot varia de la o școală la alta, dar trebuie să fie adaptate nevoilor locale.

Înainte de a adăuga clauze noi, este obligatoriu ca părinții sau reprezentanții legali să fie consultați prin intermediul consiliului părinților. Această consultare asigură transparența și implicarea părinților în procesul decizional.

Este necesară semnarea unui act adițional de către ambele părți (părinți și unitatea de învățământ), ceea ce înseamnă că părinții trebuie să fie de acord cu modificările propuse.

(3) Prin hotărâre a consiliului de administrație, la contractul educaţional pot fi adăugate și alte clauze, a căror natură nu poate afecta interesul superior al beneficiarului primar în funcție de specificul fiecărei unități și după consultarea consiliului reprezentativ al părinților/reprezentanților legali, prin act adițional semnat de ambele părți. 

Sursă: Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar/ROFUIP

Concluzie

Postarea privind contractul educațional conține informații inexacte și speculații nefondate. Contractul educațional este un document reglementat care stabilește o relație clară între școală, elevi și părinți, fără a anula sau diminua drepturile parentale.