Un utilizator Facebook a postat un videoclip prin care atrage atenția asupra aspectului „murdar” al ploii. Postarea conține întrebarea retorică: „Plouă cu otravă?”:

„Vă salut! Băi oameni buni…deci azi toată ziua așa a fost. Deci nu acuma, pe înserate. Uitați și voi cum plouă cu apă murdară, deci parcă dă cineva cu…împrăștie praf în aer. Uitați! Deci murdară, murdară…ploaia. Să ziceți voi că nu e nimic asta, știi? E ceva normal…nu e! Nici nu a fost vânt saharian, nu a fost nimic. Și mai devreme ștergeam parbrizul, m-am dus într-un supermarket, când am ieșit, câteva picături la fel…mizerie. Nu știu… zici că aruncă careva cu apă direct murdară. Deci așa ceva, eu nu am pomenit în viața mea.”

Există mai multe posibile cauze pentru apariția apei de ploaie murdare, iar acestea variază în funcție de contextul geografic, climatic și industrial al zonei respective.

Una din ele este poluarea atmosferică. Emisiile provenite de la traficul rutier și alte surse pot conține particule fine și substanțe chimice care sunt transportate de vânt și pot intra în contact cu norii și precipitațiile.

În zonele urbane sau în curs de dezvoltare, activitățile de construcție și demolare pot genera cantități semnificative de praf și particule în aer. Aceste particule pot fi ulterior transportate de vânt și se pot amesteca cu precipitațiile.

În anumite regiuni, depuneri naturale de praf și particule din sol sau din alte surse naturale pot fi ridicate în aer de vânt și ulterior transportate de precipitații.

Uneori, anumite condiții meteorologice neobișnuite, cum ar fi vântul puternic sau furtunile de praf, pot contribui la amestecarea particulelor în aer și la apariția apei de ploaie murdare.

Praful saharian

Transportul prafului saharian poate contribui la murdărirea ploii prin transportul particulelor fine de praf și dispersarea lor în atmosferă pe distanțe lungi. Aceste particule sunt ridicate de vânturile puternice care suflă în deșert și sunt purtate peste regiuni extinse, inclusiv în Europa, în funcție de condițiile meteorologice.

Fenomenul cunoscut sub numele de „transport de praf saharian” se referă la mișcarea particulelor de praf din deșertul Sahara pe distanțe mari, influențate în mare măsură de circulația atmosferică. Aceste particule pot fi purtate pe distanțe considerabile de către vânturi și pot afecta calitatea aerului și chiar vremea în zonele în care sunt transportate.

Când aceste particule fine sunt aduse în contact cu norii și cu precipitațiile, ele pot fi amestecate cu apa de ploaie, zăpada sau ceața, conferind precipitațiilor un aspect murdar. Acest fenomen poate fi observat în special în regiunile afectate de transportul prafului saharian, unde precipitațiile pot fi însoțite de un aspect neobișnuit sau de o schimbare vizibilă a calității aerului.

Particulele de praf și nisip transportate nu conțin substanțe toxice în mod obișnuit, dar ele pot afecta calitatea aerului și pot influența aspectul și compoziția precipitațiilor. Astfel, schimbarea apei de ploaie prin influența prafului saharian nu implică neapărat prezența substanțelor toxice, dar poate contribui la aspectul său neobișnuit sau „murdar”.

Cercetătorul științific, Bogdan Antonescu, care studiază fizica atmosferei, a declarat pentru Factual:

„În principiu, genul acestor fenomene sunt naturale și nu ar trebui să fie motive de panică sau alte speculații (cum au fost, de exemplu, în timpul pandemiei).”

Zăpadă “portocalie” și ploi acide

Zăpada „portocalie” care a căzut în sudul României acum câțiva ani a fost un eveniment neobișnuit. Acest fenomen a atras atenția cercetătorilor și a captat interesul publicului din cauza culorii neobișnuite a zăpezii.

Principalul factor care a condus la apariția fenomenului România este legat de transportul de particule de praf saharian. Atunci când aceste particule se amestecă cu zăpada, pot conferi acelei zăpezi o nuanță roșiatică sau portocalie.

Un alt aspect relevant pentru subiect este existența ploilor acide, un fenomen real care poate afecta calitatea apei de ploaie și poate genera probleme ecologice și de sănătate.

Ploile acide sunt precipitații atmosferice (precum ploaie, zăpadă, ceață sau grindină) care au un nivel anormal de aciditate, cu un pH mai mic de 5.6. Această aciditate crescută este rezultatul amestecului apei de ploaie cu oxizii de azot și sulful din atmosferă, care formează acizi puternici precum acidul sulfuric și acidul nitric. Principalele surse de oxizi de azot și sulf care contribuie la formarea ploilor acide sunt emisiile industriale, vehiculele rutiere și centralele electrice care ard combustibili fosili.

Când acești acizi sunt transportați în atmosferă, pot fi purtați pe distanțe lungi de către vânt și se pot amesteca cu norii și cu vaporii de apă. Atunci când precipitațiile cad, acești acizi sunt încorporați în apa de ploaie sau alte forme de precipitații, rezultând ploi acide. Aceste ploi acide pot afecta solul, plantele, ecosistemele acvatice și animalele, cauzând daune ecologice semnificative.

Sursă: EPA (US Environmental Protection Agency)

„Această imagine ilustrează calea ploii acide în mediul nostru: (1) Emisiile de SO2 și NOx sunt eliberate în aer, unde (2) poluanții sunt transformați în particule acide care pot fi transportate pe distanțe lungi. (3) Aceste particule acide cad apoi pe pământ sub formă de depuneri umede și uscate (praf, ploaie, zăpadă etc.) și (4) pot provoca efecte nocive asupra solului, pădurilor, cursurilor de apă și lacurilor.”

Ploile acide, deși pot avea consecințe negative semnificative asupra mediului și sănătății umane, nu sunt sinonime cu conceptul de „ploaie otrăvită”. Ploile acide nu conțin în mod direct substanțe toxice sau otrăvitoare, ci reprezintă mai degrabă o formă de poluare atmosferică care poate avea impacte ecologice și de sănătate importante.

Întrebarea „Plouă cu otravă?” poate stârni panică în rândul utilizatorilor. Deși este important să fim conștienți de impactul poluării asupra mediului și să luăm în considerare potențialele riscuri pentru sănătatea umană și mediul înconjurător, utilizarea unui termen precum „otravă” poate crea îngrijorare nejustificată.

Ploile acide nu conțin substanțe toxice sau otrăvitoare în mod direct, dar ele reprezintă o formă de poluare atmosferică care poate avea impact semnificativ asupra mediului și sănătății.