Într-o postare de la începutul lunii aprilie, un utilizator Facebook insinuează că nisipul saharian ar fi , „ridicat la ceruri artificial”, cu utilaje de tipul aruncătoarelor de zăpadă pentru deszăpezire. În completarea textului, apare un videoclip în care sunt surprinse utilaje agricole traversând o porțiune ce pare a fi deșert, ridicând mult nisip și praf. 

De unde provin imaginile?

Pentru a depista sursa de proveniență a fragmentului, am utilizat funcția Google Lens – o tehnologie de recunoaștere a imaginilor, care ne-a redirecționat către videoclipul original și integral, publicat pe canalul de YouTube al Agroband Oficial. Fragmentul extras poate fi observat în intervalul 00:45-01:02. În postarea de pe Facebook, imaginea este decupată, în mod special pentru a nu se observa partea de verdeață din dreapta imaginilor originale. 

Videoclipul original prezintă, de fapt, mașini de recoltat în Brazilia. Cele două puncte geografice se află la aproximativ 9.000 de kilometri distanță. De asemenea, trebuie menționat faptul că aceste mașini de recoltă produc în mod uzual atât de mult praf, așa cum se poate observa  în alte cazuri similare. 

Există șanse ca imaginile să fi fost filmate în deșert?

Conform oamenilor de știință, vegetația sahariană este în general rară, cu concentrații împrăștiate de ierburi, arbuști și copaci în zonele înalte, în depresiunile oazei și de-a lungul uedurilor (văi largi specifice unor deșerturi). Unele ierburi care tolerează căldura și seceta – ierburi, arbuști mici și copaci – se găsesc pe câmpiile și platourile mai puțin udate din Sahara. 

În videoclipul postat de către utilizatorul de Facebook nu se poate pune problema de vegetație sahariană, întrucât câmpul cu iarbă din partea dreaptă a cadrului este vizibil, iar în depărtare se pot observa forme de relief asemănătoare unor dealuri înverzite. 

Nisipul din Sahara

În timpul lunilor de primăvară-vară, praful saharian este suflat de pe continentul african. Particulele de praf sunt rareori derivate din dunele de nisip, deoarece acestea sunt prea grele și necesită vânturi foarte puternice pentru a le ridica și a le menține în aer pentru o perioadă lungă de timp. După ce a fost preluat de vânt, mare parte din praf (particule mult mai mici decât nisipul) călătorește pe o distanță care poate fi foarte lungă – dimensiunea mică a particulelor înseamnă că sunt mai degrabă ușoare și, prin urmare, pot rămâne suspendate deasupra suprafeței Pământului pentru mii de kilometri.

În februarie 2021, două mari astfel de fenomene au transportat praf în mare parte a Europei, acoperind Alpii cu dune de culoare bej și ajungând chiar la nord,  până în Scandinavia. Cel mai recent fenomen de acest gen, cu o asemenea amploare, a fost semnalat pe 15 martie 2022, când furtuna Celia a dus la un val de praf din Africa de Nord care a călătorit în Europa, acoperind regiunea cu nisip.

Există un studiu, publicat de cercetători de la Universitatea din Cluj, dedicat analizei nisipului saharian transportat în România – „Cauza principală a transportului de praf din Sahara pe distanțe mari este asociată unui ciclon mediteranean intens, precum și unei configurații specifice a curentului. Precipitațiile apărute în aceste perioade au fost numite „ploi murdare” sau „ploi de sânge”. Prezența prafului saharian peste România este destul de frecventă în anotimpurile de tranziție (în special primăvara), precum și vara, mai rar în timpul iernii.”

Postarea dezinformează, videoclipul este doar un fragment editat și scos din context cu scopul susținerii teoriei conspiraționiste, iar imaginile originale nu au legătură cu praful saharian.