Din seria teoriilor conspiraționiste apărute pe seama prafului saharian fac parte și opiniile cu privire la natura sa chimică – mulți internauți afirmă că această substanță ar fi produsă și răspândită artificial de „oculta mondială”, cu scopul de a îmbolnăvi populația. 

În această analiză vom vedea ce conține de fapt praful saharian. Într-un articol anterior am explicat modul în care el circulă și cum ajunge pe teritoriul Europei. 

Din ce este alcătuit praful saharian?

În luna aprilie 2024,  Autoritatea Elenă de Cercetări Geologice și Miniere a colectat și analizat folosind noul microscop electronic cu scanare de ultimă generație JSM-IT500L, care are capacitatea de a mări de până la 300.000 de ori, o mostră din praful african care a acoperit Attica în ultima perioadă. Compoziția sa chimică este naturală și include elementele aluminiu (Al), siliciu (Si) și calciu (Ca), cu un procent minim de fier (Fe) și titan (Ti). Praful african plutește și se mișcă cu lejeritate din cauza vântului și a dimensiunii sale mici. 

Și Tiffany Means, meteorolog și scriitor științific despre vreme și climă la Centrele Naționale pentru Informații de Mediu ale NOAA (SUA și membru al Societății Americane de Meteorologie și al Asociației Naționale a Scriitorilor de Științe, a explicat, într-un articol publicat în 2021, că praful din Sahara este compus din diverse minerale, inclusiv silicați, precum cuarțul (SiO2), dar și minerale argiloase, oxizi de fier, săruri și fosfați. Oxizii de fier sunt cei care conferă prafului saharian nuanța sa de ocru, mai explică Tiffany Means. 

Cum afectează mediul acest praf?

Fiind un produs al naturii, apariția norilor de praf saharian și efectele lor asupra mediului înconjurător sunt greu controlabile și imposibil de oprit prin intervenție umană. Pe măsură ce praful bogat în minerale stropește peisajele de dedesubt, el interacționează cu aerul, pământul și oceanul într-o multitudine de moduri, atât benefice, cât și dăunătoare. Cu titlu de exemplu, Tiffany Means a subliniat, în materialul citat, că fierul și fosforul din praful saharian fertilizează plantele de pe uscat și de pe mare (cum ar fi fitoplanctonul), care au nevoie de acești micronutrienți pentru o creștere adecvată, însă, pe de altă parte, dacă prea mult fosfor sau fier supraalimentează cu apă sărată și alge de apă dulce, pot apărea înfloriri de alge dăunătoare. 

Conform Centrelor Naționale pentru Știința Oceanelor de Coastă, în perioada 2017-2018, o înflorire a organismului Karenia brevis, un tip de alge, în largul coastei sud-vestului Floridei a transformat apele într-un roșu tulbure și a otrăvit nenumărați pești, păsări marine și mamifere marine expuse la toxinele sale, care pot fi ingerate și inhalate. Centrele Naționale pentru Știința Oceanelor de Coastă reprezintă o subdivizie a Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice – NOAA și are rolul de a studia sistematic structura și comportamentul oceanului, atmosferei și ecosistemelor aferente, de a observa, monitoriza și modela mediul.

În egală măsură, praful din Sahara poate produce efecte și asupra vremii. În ipoteza în care acesta reușește să se amestece cu averse ori furtuni, în special în Europa, el poate declanșa așa-zisele „ploi de sânge” – precipitații roșii care apar atunci când picăturile de ploaie se combină cu granulele de praf de culoarea cuprului.  

Cum afectează sănătatea oamenilor praful saharian?

În cadrul unui studiu publicat de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (Center for Disease, Control and Prevention, CDC) în 2023, oamenii de știință au punctat faptul că praful din Sahara poate avea un impact negativ asupra sănătății oamenilor. Acesta poate afecta pe oricine, însă, precum orice poluare cu particule, anumite categorii sunt mai vulnerabile față de altele, respectiv copiii și bebelușii, vârstnicii, persoanele cu afecțiuni pulmonare subiacente și persoanele cu boli cardiopulmonare cronice. Particulele pot fi inspirate și pot intra în plămâni și în fluxul sanguin, declanșând atacuri de astm la persoanele care suferă de această patologie și agravând alte afecțiuni respiratorii. De asemena, particulele mai mari din praful din Sahara pot irita pielea și ochii, cele mai mici pot fi inhalate și pot provoca tulburări respiratorii și incidente cardiovasculare.

Este deja o certitudine că praful din Sahara înrăutățește calitatea aerului și crește nivelul de particule din aer. Astfel, în cazul în care vă confruntați cu astmul, praful din Sahara vă poate agrava simptomele. În acest sens, specialiștii recomandă ca în această perioadă să vă urmați cu atenție planul de tratament medical pentru astm bronșic, îndeosebi în zilele în care nivelul de poluare este ridicat. 

Există, totuși, alte câteva modalități practice prin care vă puteți proteja și puteți diminua impactul negativ pe care fenomenul îl are asupra calității vieții. Praful din Sahara afectează calitatea aerului, așa că:

• puteți începeți prin a vă informa cu privire la Indicele calității aerului din România cu ajutorul platformelor dezvoltate în scopul analizării lui. O astfel de variantă poate fi calitateaer.ro – un site dedicat informării publicului în timp real, privind parametrii de calitate a aerului, monitorizați în cele peste 100 stații de pe toată suprafața României care alcătuiesc Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA). Serviciul de monitorizare a atmosferei Copernicus (CAMS) ajută la monitorizarea și prognoza calității aerului la scară globală prin evaluarea concentrației de particule în atmosferă, precum și prin modelarea transportului și dispersiei acesteia;

• petreceți mai mult timp în interior, unde nivelurile de poluare sunt de obicei mai scăzute, în măsura în care rutina vă permite acest lucru;

• alegeți activități în aer liber mai ușoare (cum ar fi mersul pe jos în loc să alergați) pentru a nu respira la fel de greu.

Alte controverse populare cu privire la praful saharian

• Este praful saharian cancerigen?

Nu există studii care să ateste acest lucru. Multiple articole de știință redactate pe această temă atestă faptul că, prin degradarea calității aerului, praful saharian poate impacta negativ starea de sănătate a oamenilor și poate afecta mai mult anumite categorii deja vulnerabile, însă niciunul dintre acestea nu confirmă o corelație între cancer și praful din Sahara. Despre aceste lucruri au scris specialiști precum Dr. Joy St. John, directorul executiv al Agenției de Sănătate Publică din Caraibe (Caribbean Public Health Agency – CARPHA).

• „Este praful saharian radioactiv?”

Copernicus (CAMS) a clarificat această controversă la începutul anului 2022, când a explicat faptul că, în funcție de originea transportului, praful saharian transportă uneori particule radioactive, parțial din cauza deșeurilor nucleare franceze din Algeria anilor ’70, însă la niveluri de concentrație neconsiderate a fi dăunătoare pentru sănătate sau mediu.

Concluzie

Praful din Sahara este format exclusiv prin procese naturale, cauzate de condiții meteorologice deosebite și este alcătuit din diverse minerale. Oxizii de fier sunt elementul care conferă prafului saharian nuanța sa roșiatică.