Prezența prafului saharian în România a născut noi teorii conspiraționiste, cele mai multe gravitând în jurul ideii că acesta este produs artificial și este răspândit intenționat de forțe oculte, cu scopul de a reduce populația (exemple aici, aici și aici). Vom explica, în această analiză, cum circulă praful saharian, ca să înțelegem mecanismele prin care ajunge pe teritoriul Europei.

Cum circulă praful Saharian pe glob?

Praful din Sahara este un amestec de nisip și particule de praf care provin din deșertul Sahara din Africa de Nord și sunt transportate de vânturi în alte regiuni, pe tot globul, inclusiv în Europa și Statele Unite. Un studiu publicat de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (Center for Disease, Control and Prevention, CDC) în 2023, deșertul Sahara este un uriaș generator de praf atmosferic, transportat în cantități enorme și depus până la câteva mii de kilometri distanță, întrucât furtunile și cicloanele pot produce vânturi de mare viteză, care ridică praful și îl poartă prin aer. 

De ce ne confruntăm și noi cu aceste furtuni de praf saharian?

Furtunile de praf care transportă particule din Sahara, în Europa, nu sunt o noutate – o analiză Copernicus (serviciul UE de monitorizare a schimbărilor climatice) din martie 2022 prezintă un fenomen similar celui experimentat în zilele noastre – „Sud-vestul Europei se confruntă în prezent cu un episod excepțional de praf din Sahara, care a transformat în portocaliu cerul din întreaga regiune. Serviciul de monitorizare a atmosferei Copernicus (CAMS*) a prezis că acest transport pe scară largă de praf saharian va călători spre nord, peste multe părți ale Europei de Vest și Centrale, cu concentrații de praf mai ridicate în atmosferă ajungând mai la nord, aducând cerul cețos până la Marea Britanie și Danemarca. Concentrațiile sunt cele mai mari înregistrate pe baza măsurătorilor de la mai multe stații din Spania, potrivit El País și Barcelona Dust Center”.

La acel moment, praful saharian acoperise într-o mare măsură Spania și sud-estul Franței, iar CAMS a prezis că valul va continua să traverseze Europa de Vest, Marea Mediterană, acoperind și alte regiuni ample aparținând Elveției, Austriei, Olandei, Germaniei și Marii Britanii. 

De altfel, arată Copernicus, aceste episoade de praf saharian sunt frecvente în Marea Mediterană și în Atlantic, unde pot juca un rol în ecosistemul oceanului și chiar al pădurii tropicale amazoniene.

Care sunt condițiile care fac posibilă apariția prafului saharian în Europa?

Furtunile de praf saharian nu sunt un fenomen constant, pentru că este nevoie de anumite condiții simultane, care să le favorizeze. Totuși, aceste condiții sunt predictibile.

O analiză Deutsche Welle (DW*) subliniază că furtunile de praf apar în mod regulat în deșertul Sahara, dar, pentru a sufla la mii de kilometri nord, aceste furtuni trebuie să interacționeze cu un sistem meteorologic care va oferi curenții de aer necesari pentru a le împinge pe distanțe lungi. În cele mai multe cazuri, un sistem meteorologic de joasă presiune transportă praful Sahara peste Marea Mediterană, către Europa. DW îl citează pe Carlos Perez Garcia Pando, expert în nisip și praf la Centrul de Supercomputing din Barcelona, care explică faptul că aceste sisteme exercită vânturi puternice în sens invers acelor de ceasornic. Ele apar, de obicei, primăvara. Sistemul meteorologic de înaltă presiune poate provoca, de asemenea, aceste evenimente, dar mai puțin probabil.

Tot pentru DW, Stuart Evans, expert în praf la Universitatea din Buffalo din New York a explicat că particulele de praf care zboară în cele din urmă spre Europa sunt capabile să rămână în aer atât de mult timp, deoarece sunt mult mai mici decât nisipul, care cade mult mai repede din aer.

„Ceea ce sosește în Europa este o furtună de praf, dar nu o furtună de nisip”, a spus acesta. 

Afectează praful saharian doar România?

În mod cert, nu. Prognoza de ansamblu regională a Serviciului de monitorizare a atmosferei Copernicus a prezis, la începutul lunii aprilie, transportul în Peninsula Iberică, Franța, Regatul Unit și Germania, cu concentrații foarte mari de particule grosiere la altitudini de aproximativ 5.000 de metri, dar arătând și concentrații importante la suprafață.

Diagramele CAMS au reflectat aceste niveluri extreme de PM10 și praf în mai multe zone din Europa.

Prezența crescută a prafului din Sahara în sezonul 2023/2024 a fost remarcată și în Insulele Canare, unde, potrivit presei spaniole, doar 12 din cele 90 de zile ale iernii meteorologice (decembrie, ianuarie și februarie) nu au experimentat „calima” – termenul local pentru zilele cu concentraţii mari de praf saharian. David Suárez, delegatul Aemet în Canarias, a declarat agenției naționale de presă Efe că această situație este „neobișnuit de rară” pentru Insulele Canare și pentru această perioadă a anului.

Începând cu luna februarie a acestui an, CAMS a raportat numărul relativ mare de episoade intense de transport de praf din Sahara observate în timpul iernii. De atunci, au fost observate cel puțin un alt episod în februarie, patru în martie și două în primele cinci zile ale lunii aprilie, Peninsula Iberică Sudul Franței și Italia împărtășind cea mai mare pondere a acestor evenimente – raport realizat până la data de 8 aprilie 2024. 

Într-un comunicat de presă de la începutul lunii aprilie, Mark Parrington, cercetător senior al CAMS, venit cu câteva completări pe această temă: „Acest ultim episod de praf din Sahara este al treilea de acest fel în ultimele două săptămâni și este legat de modelul meteorologic care a dus la o vreme mai caldă în Europa de Vest în ultimele zile. Cele două episoade anterioare au avut loc în principal peste Marea Mediterană și sudul Europei, deși unele efecte, cum ar fi depunerile asupra mașinilor oamenilor, au avut loc până în nordul Scandinaviei weekendul trecut. Deși nu este neobișnuit ca penele de praf din Sahara să ajungă în Europa, a existat o creștere a intensității și frecvenței unor astfel de episoade în ultimii ani, care ar putea fi atribuită modificărilor tiparelor de circulație atmosferică”.

Concluzie 

Apariția prafului Saharian în România este departe de a fi un fenomen realizat artificial, menit să scadă calitatea aerului în mod forțat, și, în mod sigur, precum prezintă și prognozele oamenilor de știință citați anterior, nu reprezintă un caz izolat. Cauza evenimentelor este strict meteorologică și afectează multe state europene, nu doar teritoriul României.