Sergiu Mihalcea, care se declară jurnalist, a postat un videoclip, în 20 septembrie 2023,  cu titlul „Se vrea să fii sărac!”, alături de un text propagandist:

„Este plan mondial. Războiul fals din Ucraina, incendiile, exploziile sunt business, ca să se instaureze dominația totalitară a monopolurilor. Litrul de benzină bate în 8 lei, mâncarea s-a dublat la preț, nu mai ai ce pune pe masă copiilor, dar tu ești mulțumit că ai Tik-Tok și Facebook. Deschide ochii și vezi spre ce suntem făcuți să mergem, ca vitele în staul, dacă nu te vei revolta pentru a schimba sistemul politic și economic în România”.

În conținutul videoclipului, jurnalistul amestecă sintagme alarmante despre războiul din Ucraina, pandemia de Covid19 și sistemul politic din România, făcând asemănări între regimurile totalitare și situațiile de criză care apar în societatea actuală. De asemenea, afirmațiile pe care le face jurnalistul Sergiu Mihalcea sunt concentrate în jurul ideilor că războiul din Ucraina ar fi fals, iar războiul și pandemia sunt doar afaceri transnaționale, create cu scopul de a sărăci populația.

*Captură de ecran 24.09.2023

În ce context s-a declanșat războiul din Ucraina și cum se desfășoară acesta în prezent?

Războiul din Ucraina a fost declanșat ca urmare a invaziei rusești, care a început în 24 februarie 2022. În ziua respectivă, Rusia a atacat statul vecin în mai multe zone, pe mai multe fronturi, atât cu trupe terestre, cât și pe cale aeriană.

În cele aproape 20 de luni de conflict, armata Ucrainei, susținută logistic de statele europene și SUA, a reușit să împingă Armata Roșie în sud-estul teritoriului ucrainean. Acolo se desfășoară în continuare un război sângeros, iar urmele sale sunt vizibile inclusiv din spațiu. Imagini surprinse de sateliții NASA arată zonele devastate în urma războiului de artilerie din ultimele luni.

Războiul a provocat pierderi semnificative de vieți omenești. Comisariatul ONU pentru Drepturile Omului a înregistrat, până în luna septembrie, peste 27.000 de civili uciși în conflict, cu mențiunea că multe decese nu au putut fi documentate și, deci, nu apar în statistici.

Rusia a țintit și o mare parte din infrastructura Ucrainei. Potrivit Universității Economice din Kiev, la începutul acestui an, distrugerile provocate infrastructurii ucrainene se ridicau la peste 138 de miliarde de dolari. Sunt numeroase mărturii despre atacuri asupra spitalelor din Ucraina. UNICEF atrage atenția că școlile sunt în continuare o țintă a atacurilor rusești, ceea ce afectează educația a milioane de copii, din întreaga țară. Bisericile din Ucraina au fost și ele ținta unor atacuri, cel mai recent exemplu fiind catedrala din Odessa, monument UNESCO. Monumente de patrimoniu din toată Ucraina au fost parțial sau total distruse de rachetele rusești.

În repetate rânduri, rachetele rusești au lovit intenționat infrastructura energetică a țării, lăsând mii de localități fără curent și căldură. Agenția pentru Dezvoltare a ONU a calculat, în aprilie anul acesta, că Ucraina are, ca urmare a atacurilor, o capacitate redusă cu 61% de a produce energie electrică. Aproape 30% din infrastructura feroviară a țării este, de asemenea, distrusă.

În plus, sateliții internaționali au reperat un trafic intens, în ultimele săptămâni, pe calea ferată, între Rusia și Coreea de Nord, ceea ce a fost interpretat de analiști drept semnul că Rusia își procură asistență militară de la Phenian.

Comunitatea internațională a condamnat în mod repetat acțiunile Rusiei și a impus sancțiuni economice și politice acestui stat.

Ca atare, a denumi războiul din Ucraina drept unul fals este nu numai o dezinformare, ci și promovarea discursului pro-rus, care încearcă să minimalizeze efectele devastatoare ale invaziei.

Care este legătura între război și scumpirea carburanților? 

Scumpirea carburanților poate fi atribuită unei serii de factori care au legătură cu războiului din Ucraina. Este important de menționat că prețurile carburanților variază în mod obișnuit în funcție de mai mulți factori, cum ar fi cererea și oferta, fluctuațiile prețului petrolului, condițiile economice globale și politica fiscală.

Influența războiului asupra prețului carburanților este directă. Unul dintre acești factori este perturbarea producției și a transportului de petrol și gaz din zona afectată de conflict. Ucraina este o rută importantă de tranzit pentru gazul natural către Europa, iar orice întrerupere a acestui flux poate duce la scăderea livrărilor și la creșterea prețului.

„În primele două săptămâni după invazie, prețurile petrolului, cărbunelui și gazelor au crescut cu aproximativ 40%, 130% și  180%. Prețurile gazelor au condus, de asemenea, la creșterea prețurilor angro la energie electrică în zona euro. De atunci, prețurile materiilor prime energetice s-au moderat, prețurile petrolului și cărbunelui situându-se cu 27% și, respectiv, 50% peste nivelurile lor dinainte de invazie, în timp ce prețurile gazelor sunt cu 11% mai mici decât înainte de invazie”, arată Banca Centrală Europeană.

*Sursă: Banca Centrală Europeană