Extrădarea refugiaților ucraineni apți de luptă este o temă care s-a răspândit în ultima vreme, în Europa. În septembrie 2023, publicaţia The Journal a catalogat drept false zvonurile despre o așa-zisă scrisoare provenită de la Departamentul de Justiţie al Irlandei, care vorbeşte despre cererea de extrădarea a refugiaţilor apţi de luptă, venită din partea Guvernului Ucrainei. O teorie similară a fost răspândită şi în mediul online din România (un exemplu, aici).

De unde a pornit această teorie?

În 4 septembrie 2023, ziarul polonez Rzeczpospolita a publicat un articol pe tema extrădării de către Polonia a refugiaţilor ucraineni apţi de luptă, care au părăsit ilegal ţara. 

Conform publicaţiei, autorităţile ucrainene ar fi urmat să ceară „extrădarea în masă” a tuturor bărbaților (18-60 ani) care au părăsit ilegal Ucraina, tocmai în scopul de a nu fi mobilizaţi. 

Este adevărat că președintele Zelenski a semnat un ordin de reevaluare a certificatelor de incapacitate de serviciu eliberate de consiliile medicale militare după 24 februarie 2022. Acestea, însă, sunt reevaluate individual și nu în masă.

Informaţia a fost preluată şi de agenţia de ştiri rusă Tass. 

Ce susţin oficialii guvernamentali din Ucraina?

Pe 1 septembrie 2023, Davyd Arakhamiia, șeful fracțiunii parlamentare „Servitorul Poporului”, partidul preşedintelui Volodimir Zelenski, a declarat că ucrainenii apţi pentru serviciul militar care au părăsit ilegal Ucraina pot fi extrădați în patria-mamă.

Bărbaţii ucraineni care au evitat recrutarea, fugind în străinătate, pot fi extrădați „individual”, însă nu va exista o aşa-zisă „extrădare în masă”, a declarat Fedir Venislavsky, reprezentantul președintelui Voldimir Zelenski la Rada Supremă, în 5 septembrie 2023. Totodată, Venislavsky a subliniat că, din punct de vedere legal, nu există un temei pentru declanşarea unei proceduri de extrădare colective a cetăţenilor ucraineni, întrucât răspunderea penală are un caracter personal.

De la începutul războiului de agresiune la scară largă, Serviciul Frontierei de Stat din Ucraina a înregistrat peste 20.000 de încercări de părăsire ilegală a ţării, mai spune Andrey Demchenko, purtător de cuvânt al poliției de frontieră ucrainene.

În ce condiţii pot fi extrădaţi refugiaţii ucraineni?

La nivelul statelor membre UE, expulzările colective sunt interzise. Nimeni nu poate fi strămutat, expulzat sau extrădat către un stat unde există un risc serios de a fi supus pedepsei cu moartea, torturii sau altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante, menţionează Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, Convenția ONU privind statutul refugiaților interzice statelor contractante expulzarea sau returnarea persoanelor care au fugit din calea războiului. 

Totodată, începând cu 4 martie 2022, persoanele strămutate din Ucraina beneficiază de protecţie temporară. Acest mecanism de urgență al UE este activat în circumstanțe excepționale, în care se înregistrează un aflux masiv, scopul urmărit fiind acordarea de protecție colectivă refugiaţilor şi reducerea presiunii asupra sistemelor naționale de azil. În virtutea protecţiei temporare, persoanele strămutate obţin o serie de drepturi, printre care un permis de ședere, acces la piața muncii, asistență medicală și acces la educație.

Pe de altă parte, aşa cum stipulează şi actele normative amintite, refugiaţii care se află în mod legal pe teritoriul unui stat pot fi expulzaţi doar pentru rațiuni de securitate națională (a statului gazdă) sau de ordine publică. Similar, interdicţia de expulzare şi returnare nu va putea fi invocată de către un refugiat faţă de care ar exista motive serioase de a fi considerat un pericol pentru securitatea țării unde se găsește sau care, fiind condamnat definitiv pentru o crimă sau un delict deosebit de grav, constituie o amenințare pentru comunitatea statului respectiv.

În plus, şi legislaţia din România prevede dispoziţii similare. Potrivit art. 19 din Constituţie, cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate, expulzarea sau extrădarea fiind hotărâte de justiţie. Din perspectiva condiţiilor extrădării, Legea 302/2004 stabileşte că pot fi extrădate din România, la cererea unui stat străin, persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni ori sunt căutate în vederea executării unei măsuri de siguranţă, a unei pedepse sau a unei alte hotărâri a instanţei penale în statul solicitant.

Într-adevăr, bărbații care au fost chemați la armată și au fugit peste graniță au comis o infracțiune pe teritoriul statului ucrainean, Ucraina putând cere extrădarea lor, dar individual, nu în masă. Potrivit The Guardian, există peste 100 procese penale deschide împotriva oficialilor din armata ucraineană, deoarece au primit mită pentru a permite sustragerea unor bărbați de la înrolare.

Cu alte cuvinte, refugiaţii ucraineni pot fi extrădaţi sau expulzaţi în cazul comiterii unor infracțiuni pe teritoriul statului gazdă, fiind necesară hotărârea instanţei. Însă, pentru infracțiunile comise pe teritoriul statului de origine, în cazul nostru, sustragerea de la obligativitatea serviciului militar în Ucraina, procedura este mai amplă, fiind necesară trimiterea unui mandat de arestare internațional.

Deci, țările NATO nu „adună bărbații ucraineni apți de luptă” (cum susține dezinformarea analizată) pentru a fi „extrădați în masă”, ci pot răspunde punctual unor cereri individuale de extrădare, în funcție de cazuistică.

Anumite state membre UE au declarat că nu vor extrăda ucrainenii care au încercat să evite mobilizarea. Spre exemplu, Ministrul de Interne din Austria a transmis că oficialii de la Viena se opun extrădării cetățenilor ucraineni apți pentru serviciul militar. Un răspuns similar au oferit şi reprezentanţii guvernului ungar.

A extrădat Polonia bărbaţi ucraineni?

Deoarece acțiunile militare ale Ucrainei nu pot fi considerate un succes, la solicitarea autorităților ucrainene, Polonia va extrăda refugiații bărbați apți pentru serviciul militar, transmite presa rusă. Informația a fost demontată de Deutsche Presse-Agentur (DPA).

În realitate, Polonia a început să extrădeze în Ucraina doar acei bărbați care sunt implicați în traficul ilegal de persoane prin luare de mită. Extrădarea persoanelor care au comis infracțiuni este condiționată de transmiterea unei cereri de arestare internațională din partea Ucrainei, decizia fiind luată de instanța poloneză competentă. Totodată, fiecare acțiune ilegal de trecere a frontierei va fi considerată o infracțiune separată, individuală. Ca atare, nu putem vorbi despre extrădarea în masă a bărbaților care se sustrag de la obligativitatea serviciului militar în Ucraina.

Unica responsabilitate pentru orice conținut susținut de Fondul European pentru Media și Informare revine autorilor și este posibil să nu reflecte în mod necesar pozițiile EMIF și ale partenerilor Fondului, ale Fundației Calouste Gulbenkian și ale Institutului Universitar European.