Un utilizator Facebook a postat un clip video în care sunt prezentate imagini cu muncitori din agricultura și industria românească din perioada comunistă. Este prezentat fostul președinte al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu (1974-1989) în timpul unei vizite la Brăila, cu ocazia construirii unui dig pe Dunăre pentru a obține terenuri arabile din suprafața Deltei Dunării. 

Clipul video este însoțit de următorul text: „Astăzi, “Grânarul Europei” a ajuns să trăiască rușinea de a importa pâinea cea de toate zilele!! După ce și-au subminat constat timp de 30 de ani economia națională, politicienii de azi se declara surprinși și chiar le este greu să înțeleagă cum România, care era considerată cândva “grânarul Europei”, a ajuns acum să importe mai multe alimente decât exportă. Poate dacă ar sta în boxele rușinii, în fața unei justiții corecte și independente acuzați și judecați pentru “vânzare de țară” ar înțelege mai bine”.

*Captură ecran 19.05.2023

Factual.ro a analizat deja afirmații privind România și „grânarul Europei”, iar verificarea este disponibilă aici.

A fost România vreodată „grânarul Europei”?

Așa cum am arătat și anterior, România nu a fost niciodată principalul producător de grâu din Europa. Statisticile oferite de regimul comunist nu pot fi considerate de încredere, știut fiind că cifrele erau în mod frecvent falsificate. Însă un grafic interactiv de la Our World in Data arată că România nu a fost niciodată, nici măcar înainte de Revoluție, printre țările europene cu cel mai bun randament al producției în ceea ce privește grânele (respectiv cea mai mare cantitate recoltată de pe o suprafață dată).

Lucrarea de doctorat intitulată „Între ideologie și propagandă: presa românească din anii ’80”, care îi aparține Corinei Elena Hațegan, arată cum sintagma „grânarul Europei” a fost folosită de politicieni atât în perioada comunistă, cât și în cea de după anii 90.

Pentru a vedea care sunt motivele pentru care s-a ajuns la acest concept, trebuie explicat faptul că țara noastră a trecut prin mai multe reforme agrare (vezi detalii aici, aici, aici sau aici) care au extins și etatizat suprafața cultivabilă. 

Potrivit tezei de doctorat Evoluția exploatațiilor agricole din România – Element fundamental al economiei rurale, semnată de Oana Eleonora Glogoveţan, faptul că în decursul unui secol au avut loc trei mari reforme agrare, „a făcut imposibilă realizarea unui proiect agricol românesc de lungă durată, aşa cum au făcut ţările vest-europene”.

Potrivit tezei citate, la sfârșitul anului 1989, fondul funciar agricol era împărțit în două categorii majore: unităţi de stat şi colectiviste. 

În 1991 a intrat în vigoare Legea fondului funciar, care a restaurat proprietatea privată, astfel că terenurile agricole și fermele zootehnice, comasate în fostele unități de stat și de cooperație, au fost divizate.

Acest lucru a dus, implicit, la o diminuare a producției agricole, pentru că nu toți noii proprietari s-au putut ocupa de cultivarea terenurilor. 

Prin urmare, datele arată că România nu a fost niciodată grânarul Europei și că acesta este doar un mit (analize pe această temă au mai apărut în Ziarul Financiar și în revista Vice).

Când a devenit România din exportator, importator

Un raport al Uniunii Europene referitor la situația agriculturii arată că, față de anul 1989, producția agricolă a României s-a redus în următorii 3 ani. 

În același timp, măsurile draconice impuse de regimul comunist pentru plata datoriei externe a țării au înrăutățit situația economică, astfel că, după 1990, guvernele democratice au fost nevoite să crească importurile pentru produsele agroalimentare, pentru a atenua nivelul scăzut de trai al românilor. 

Un raport care tratează situația agricolă a țărilor central și est europene arată că România a avut, constant, un deficit comercial în cadrul tranzacțiilor cu produsele agroalimentare. În 1990, deficitul comercial înregistrat era de -226, iar în 1996 valoarea acestei balanțe a scăzut la -134. Datele prezentate mai jos arată că țara noastră a înregistrat cel mai mare deficit comercial agroalimentar dintre statele cuprinse în analiza economică.

(Sursă: Raport al UE despre agricultura țărilor din centrul și estul Europei)

Potrivit unui articol semnat de prof. univ. dr. Marin Popescu și publicat în Revista Română de Economie, România s-a transformat în importator net, din exportator net, chiar în 1990.

*Sursa: Evoluția producției agricole sub incidența tranziției

Cu alte cuvinte, deja imediat după Revoluție, România importa mai mult decât exporta. Datele economice din perioada comunistă nu sunt însă de încredere, știut fiind că sistemul falsifica grosolan cifrele (celebrele planuri cincinale).

În verificarea citată am arătat și că producția și productivitatea cerealelor s-a îmbunătățit în România, în ultimii ani, ceea ce contrazice categoric afirmațiile din postare utilizatorului Facebook.