Un utilizator Instagram afirmă, într-o postare, că redevența pentru exploatările de petrol din România este de 2%.

„Stiați că? Redevența pe resurse (ex petrol) în Norvegia este de 78%, iar în România este de 2%? Tot 2% luau statele africane până ce colonizatorii au fost trimiși acasă”, a scris acesta. 

Potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării geologice a dioxidului de carbon, companiile care exploatează petrol pe teritoriul României trebuie să plătească trei tipuri de taxe: 

• O redevență cu valoare între 3,5 și 13,5% (în funcție de cantitatea de țiței produsă de zăcământ). 
• 10% din valoarea veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de transport şi tranzit al petrolului prin sistemele naţionale de transport 
• o cotă de 3% din valoarea venitului brut realizat din operaţiunile de înmagazinare subterană a gazelor naturale

Practic, o companie care exploatează, transportă și stochează țiței în țara noastră poate plăti o redevență cuprinsă între 16,5% și 26,5%. Taxa minimă pentru o companie care doar exploatează un zăcământ poate fi însă de doar 3,5%, dar este important de menționat că taxa se aplică direct extracției brute, indiferent de profitul ulterior.

Aceste tarife sunt stabilite prin Legea Petrolului. 

În Norvegia, o companie care exploatează petrol trebuie să plătească 71,8% din profitul obținut, așadar depinde cu cât vinde mai departe petrolul extras.

Captură norskpetroleum.no 

Printre țările din Africa în care se găsesc cele mai mari zăcăminte de petrol se numără Nigeria, Algeria și Egipt.

În Nigeria, redevențele pentru exploatarea zăcămintelor de petrol sunt cuprinse între 2,5% și 15%. Algeria și Egipt solicită o redevență de 10%, cu mențiunea că în Algeria această valoare poate fi redusă la jumătate, dacă zona de exploatare necesită proceduri complexe pentru extragerea zăcământului.  

În Germania, redevențele pentru exploatarea zăcămintelor de țiței pot avea valori de maxim 40%, fiind calculate în funcție de legile federale.

În Ungaria, taxele pentru exploatarea zăcămintelor de petrol sunt cuprinse între 36% și 48%, în funcție de anul în care a început exploatarea în perimetrul unde se află resursele.

Un studiu al consultantului fiscal Deloitte arată că, la nivelul anului 2015, valoarea medie a redevențelor pentru exploatările de resurse minerale din țările europene era de 10%.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă și fost președinte Romgaz, arată că România câștigă destul de bine de pe urma exploatărilor zăcămintelor de țiței din țară aflate sunt la maturitate.

„Redevența trebuie privită ca pe o chestiune de natură juridică. La noi contractele acestea s-au făcut pe o perioadă de 30 de ani într-o perioadă (2004, n.red.) în care s-au agreat o serie de elemente. Mai trebuie luată în calcul maturitatea zăcămintelor dar și coparticiparea statului în companiile care exploatează. 

Adică, în Petrom statul mai are 27%, iar la Romgaz, 70%. Statul are cotă parte și din profit. Adică nu doar dăm la alții, ca să fim interesați de o redevență cât mai mare, ci primim și o cotă parte din afacere. În același timp, redevența, într-un final, ca și acciza, contribuie la prețul ridicat al combustibilului la pompă. 

Prețuri ridicate înseamnă pentru omul de rând o creștere a costului vieții, pentru companii prețuri mai scumpe, deci nu este o chestie oportună. Astfel, în final este important cât colectează statul dintr-un litru de petrol la final și dacă se calculează toate taxele, de la exploatare până la produsul final. Strict la ceea ce se practică acum eu consider că este o modalitate echitabilă, atât pentru stat cât și pentru companii și eu cred că, în momentul de față România câștigă mai bine de pe urma zăcămintelor de petrol decât Ungaria sau Germania”, a explicat Chisăliță pentru Factual.ro.

Potrivit datelor prezentate, în România valoarea redevenței pentru exploatările zăcămintelor de țiței nu este de 2%, însă este printre cele mai mici din Europa. În același timp, prin unele companii, statul are acces și la o parte din profit.