Un utilizator de Instagram a postat pe 8 decembrie un videoclip în care apare avertismentul „să vă pregătiți” și în care citează următoarele lucruri dintr-un document:

„Față de prevederile Acordului că România va ajuta la contracararea agresiunilor Rusiei împotriva Ucrainei, acest ajutor poate fi interpretat de Rusia ca o declarație de război din partea României. Într-o asemenea situație, există un risc iminent de extindere a conflictului armat și declarare a stării de război pe teritoriul României cu consecința mobilizării cetățenilor pentru a participa pe frontul de luptă, având în vedere obligațiile constituționale de apărare a României”. 

Apoi, utilizatorul Instagram se arată indignat de faptul că noi avem obligații constituționale, dar nu putem să mergem să ne votăm președintele, speculând că acest lucru se întâmplă pentru că se știa cine ar fi trebuit să câștige alegerile. 

Am căutat documentul pe care-l citează persoana respectivă și am aflat că este vorba despre o propunere legislativă, din septembrie 2024, pentru declararea nulității Acordului privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina, semnat pe 10 iulie 2024. Aceasta a fost inițiată de Dumitru Coarnă și Nicolae Roman, foști deputați AUR, acum neafiliați. 

Textul citat de utilizatorul Instagram este extras din expunerea de motive, care a fost publicată împreună cu propunerea legislativă. Acest document nu este unul oficial, care să arate că România s-ar afla la risc de a intra în război cu Rusia, ci este vorba despre părerile politicienilor și interpretările lor privind acordul dintre România și Ucraina. 

Propunerea legislativă care cerea anularea acestui acord a fost respinsă definitiv atât de Camera Deputaților, cât și de către Senat. 

În expunerea de motive, inițiatorul spunea și că președintele nu ar fi trebuit să încheie acest acord, fiindcă și-ar fi depășit atribuțiile, iar un asemenea act nu ar trebui să intre în vigoare fără aprobarea Parlamentului. 

Explicațiile Guvernului

Proiectul de lege a primit și un punct de vedere negativ din partea Guvernului, care a oferit mai multe explicații privind lucrurile susținute de inițiatori.

Guvernul a explicat că Acordul de cooperare între România și Ucraina este un document de natură politică, nu juridică, ceea ce înseamnă că nu are caracter obligatoriu în dreptul internațional și nu necesită ratificarea Parlamentului. 

Acesta se încadrează în cadrul angajamentelor politice asumate de România prin alăturarea la Declarația G7+ din 12 iulie 2023, care prevede sprijin pentru Ucraina în fața agresiunii rusești, iar România și alte 31 de state au semnat acorduri bilaterale de cooperare cu Ucraina, inclusiv în domeniul securității.

Acordul reflectă angajamente politice și nu presupune obligații financiare sau modificări de lege națională. 

Răspunsul Guvernului subliniază că Acordul nu pune România într-o situație de risc militar, iar sprijinul acordat Ucrainei este în concordanță cu interesele de securitate ale țării noastre, inclusiv în zona Mării Negre.

Inițiatorul sugerează că ajutorul acordat Ucrainei ar putea fi interpretat de Rusia ca o declarație de război și ar putea implica România într-un conflict militar. Guvernul, pe de altă parte, subliniază că acordul nu implică obligații de natură militară sau riscuri de escaladare a conflictului, ci se concentrează pe sprijinul politic și de securitate. De asemenea, cooperarea se desfășoară în limitele legislației naționale și internaționale și nu presupune mobilizarea cetățenilor pentru război. 

Alegerile s-au anulat ca să trimitem tineri români la război

Într-un alt videoclip postat de același utilizator Instagram, tot pe 8 decembrie, apare textul „Vine războiul”, „La luptă ostașii lui Lasconi” și o parte dintr-un interviu cu politicianul controversat Gelu Vișan, care susține: „O să avem 100.000 de tineri luați la război în următoarele trei luni de zile. Ăsta este motivul anulării alegerilor”. 

Ulterior, în același videoclip, creatorul postării de Instagram se întreabă „Oare este adevărat ce spune acest domn?”, iar în descriere apar întrebările „De unde sunt cei 100.000 de tineri trimiși? Oare începe războiul?”. 

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a semnalat că există noi dezinformări pe această temă în mediul online, mai ales pe platforma TikTok. 

Pe 7 decembrie, MApN a abordat chiar afirmațiile făcute în emisiunea la care a participat Gelu Vișan și transmite că acestea sunt false:

„O altă temă reluată și astăzi pe platformele digitale online, inclusiv în cadrul unor emisiuni de tip podcast, se referă la așa-zise pregătiri iminente pe care Ministerul Apărării Naționale le-ar face pentru recrutarea tinerilor între 18 și 35 de ani sau mobilizarea rezerviștilor în vederea trimiterii acestora pe frontul din Ucraina. Toate aceste informații sunt false!”, potrivit MApN. 

De asemenea, în ultima perioadă, în mediul online au fost viralizate diferite înregistrări cu deplasări de tehnică militară, care ar fi fost realizate pe 7 decembrie. Despre acestea, MApN spune că sunt filmări ori realizate în 1 decembrie, când a avut loc și parada militară de Ziua Națională, ori este vorba despre imagini erau chiar mai vechi:

„Spre exemplu, imaginile surprinse în prima filmare în București sunt realizate în dimineața zilei de 1 decembrie, și reprezintă deplasarea mijloacelor de luptă din dotarea Armatei României și a unor armate aliate care au făcut parte din blocul de paradă. Tancurile și mașinile blindate din imagini se deplasau către Piața Presei Libere, pentru constituirea dispozitivului de defilare care a trecut pe sub Arcul de Triumf, cu ocazia Paradei Militare Naționale. Alte imagini distribuite masiv pe platforma TikTok surprind imagini filmate în urmă cu mai mult timp, care, în mod similar, sunt prezentate ca fiind realizate astăzi, 7 decembrie (…)

Așa cum am informat și în postarea anterioară, aceste manipulări răspândite pe rețelele digitale, în special TikTok, inclusiv ca parte din campanii susținute de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, au rolul de a întreține o stare de incertitudine și de a induce panica în rândul opiniei publice”, potrvit MApN. 

Vedeți mai multe dezinformări demontate de către MApN privind conflictul militar din Ucraina și riscul României de a intra în război aici.

Acest gen de dezinformare face parte din războiul hibrid al Rusiei. Scopul său este să inducă neîncrederea în autoritățile statelor europene și teama de iminența un război. Astfel de dezinformări au fost identificate în mai multe state UE, inclusiv în Germania, așa cum arată CEPA (Centrul pentru Analiza Politicilor Europene).

Afirmațiile privind riscul unui conflict militar din cauza Acordului încheiat cu Ucraina sunt o manipulare din sfera propagandei pro-rusești, iar România nu trimite cetățeni/tineri la război.