Un discurs al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este interpretat ca discriminatoriu la adresa comunității românești din Ucraina. Interpretarea malițioasă a mesajului face parte dintr-un tip de propagandă prorusă, care adâncește sentimentul fundamentalist naționalist, încercând să știrbească apartenența la valorile europene.

De exemplu, o postare încărcată în 21 iulie pe Facebook susține, fără echivoc: „Șefa Comisiei Europene calcă în picioare comunitatea românească din Ucraina. La București Ciocu mic…” (n.r. – greșelile gramaticale nu ne aparțin).

*Captură ecran 27.07.2023

Articolul la care face trimitere postarea citează un articol publicat de Reuters și preluat de Agerpres. Jurnaliștii notează: „Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leye,n a lăudat vineri progresele ‘uimitoare’ ale Ucrainei în implementarea reformelor pentru combaterea corupţiei, păstrarea drepturilor minorităţilor şi asigurarea unei justiţii independente”. În articol, șefa Comisiei Europene NU menționează nimic ce ar putea avea un caracter jignitor la adresa minorităților de niciun fel. Comunitatea românească din Ucraina NU este deloc menționată de către Ursula von der Leyen. 

Fotografia care însoțește mesajul de pe Facebook este din luna mai, când o parte din românii din Ucraina protestau pentru desființarea frazei „limba moldovenească” și înlocuirea acesteia cu „limba română”, potrivit unui site din Republica Moldova.

Mesajul postat face parte din una dintre direcțiile de propagandă proruse, pe care Factual.ro le-a mai analizat și în trecut. 

Războiul informațional este parte a războiului hibrid pe care Rusia îl duce împotriva Occidentului – și care nu este de dată recentă. În 2015, după anexarea Crimeei, think-tank-ul Wilson Center, premiat pentru studiile sale regionale, a atras atenția, într-un raport, că „în cele mai multe cazuri, mai degrabă decât vizând o anumită țară sau un conflict, mesajele difuzate de partea rusă caută oportunitatea să „agite oala” nemulțumirii și neîncrederii publicului. Obiectivul este de a submina sursele și narațiunile media occidentale dominante și de a distruge încrederea publicului în toate tipurile de instituții pe care Moscova le consideră sub control occidental”.

După invadarea Ucrainei, în 2022, Kremlinul a încercat în diverse feluri să determine un sentiment anti-ucrainean printre țările vecine, adaptându-se la specificul local. În ceea ce privește România, s-a marșat pe ideea discriminării comunității românești și a interzicerii bisericilor românești, discursuri pe care Factual.ro le-a mai verificat și în trecut (detalii aici și aici).