Un utilizator Facebook susține că tema Ucrainei a fost exclusă de pe agenda G20.

,,Tema Ucrainei a fost exclusă de pe agenda G20

,,Anul trecut, accentul principal a fost pus pe conflictul din Ucraina. De-a lungul timpului, a devenit clar că conflictul și consecințele sale nu ar trebui să ascundă problemele reale ale Sudului Global”, a declarat ministrul indian de externe Subramanyam Jaishankar.

Ca urmare, la G20 se vor dezbate problemele penuriei de alimente și combustibil în țările în curs de dezvoltare”, arată textul postat.

*Captură ecran 06.07.2023

Postarea sugerează că tema războiului din Ucraina a fost ștearsă de pe agenda G20, lăsând loc doar problemelor Sudului Global, precum lipsa alimentelor și a combustibilului.  

Acest gen de discurs este în linie cu propaganda prorusă, care încearcă să abată atenția de la situația invaziei din Ucraina și să mute discuția pe alte teme globale. 

Poate India decide agenda G20?

G20 este forumul interguvernamental al principalelor economii ale lumii. Cunoscut drept Grupul celor 20, acesta cuprinde 19 țări plus Uniunea Europeană, reprezentând 85% din PIB-ul global, 75% din comerțul internațional și două treimi din populația lumii. G20 este principalul forum pentru cooperare economică internațională. 

India a preluat președinția G20 la început lui decembrie 2022, urmând ca, timp de un an, să găzduiască nenumărate evenimente, printre care și summitul G20 ce va avea loc pe 9 septembrie, în New Delhi. 

Declarația verificată (deși nu se regăsește în forma citată) a fost făcută în contextul în care India a anunțat recent că nu plănuiește să invite Ucraina la Summitul G20 din toamnă, participarea fiind destinată exclusiv membrilor. Pot participa și alte entități, însă doar dacă sunt invitate în mod expres. Ucraina nu este membru G20 (însă Rusia este).

Agenda summitului G20 este decisă printr-un proces colectiv, care implică țara gazdă a respectivului summit, precum și membrii G20. Țara gazdă propune în mod obișnuit temele mai largi și problemele care ar vrea să fie discutate cu prioritate. Troika G20 influențează, de asemenea, agenda. Troika este formată din următoarele trei țări: țara care deține în prezent președinția (în cazul de față, India), țara care a deținut anterior președinția (respectiv Indonezia) și țara care va prelua președinția (Brazilia). Pentru prima oară, toate cele trei țări fac parte din emisfera sudică, de unde și tema majoră a problemelor cu care se confruntă Sudul Global.

Agenda este, de asemenea, modelată prin discuții între miniștrii de finanțe G20, guvernatorii băncilor centrale și echipele sherpa. Sherpa sunt înalți oficiali însărcinați cu pregătirea pentru summit. Ei negociază și discută potențiale puncte de pe ordinea de zi.

Pe scurt, în timp ce țara gazdă conduce procesul inițial de elaborare a agendei, toate țările G20 contribuie la modelarea agendei finale a summit-ului. În cele din urmă, este un efort de colaborare al membrilor G20.

Anul trecut, când gazda summitului a fost Indonezia, războiul a fost un punct fierbinte al întâlnirii, președintele Vladimir Zelensky fiind invitat să vorbească într-o conferință video. Încercările diplomatice ale Ucrainei de a participa și anul acesta sunt, deocamdată, fără rezultat.

Ce prevede agenda G20 din 2023?

Pe site-ul forumului nu a fost postată încă agenda oficială a summitului din 2023. Temele nu se publică în timpul negocierilor, ci doar când agenda, cu toate subiectele ei finale, este finalizată. 

Chiar în ipoteza în carea tema războiului nu se va regăsi pe agenda finală de discuții, nu înseamnă că aceasta a fost exclusă. G20 este un forum de discuții economice, iar tema războiului din Ucraina este relevantă pentru G20 doar în contextul în care influențează economia globală.

Ministrul de externe indian, Subrahmanyam Jaishankar, a explicat el însuși de ce războiul nu este un subiect pentru G20: ,,Contribuția noastră e să aducem G20 înapoi la problemele reale ale G20. G20 nu este un consiliu de securitate precum ONU”. 

Poziția Indiei în conflictul dintre Rusia și Ucraina

Pentru contextualizare, e important de stabilit și care este poziția Indiei, referitor la invazia Rusiei în Ucraina. 

India are o cooperare economică strânsă cu Rusia. Este una dintre țările vizitate de înalți oficiali ruși, chiar și după izbucnirea războiului (în timp ce relațiile diplomatice ale Rusiei cu statele vestice sunt înghețate). 

India a evitat constant să condamne războiul pe care Rusia l-a deschis Ucrainei, iar importurile sale de petrol din Rusia au crescut de zece ori în 2022. 

Într-un recent interviu dat celor de la The Economist, Subrahmanyam Jaishankar a explicat cât se poate de clar oportunitatea pe care țara sa o vede, în relația cu Rusia:

,,Suspectez că toată această problemă cu Ucraina face Rusia – o țară cu adevărat Euroasiatică – să descopere și să anticipeze deja că o parte a relațiilor sale cu vestul nu va mai funcționa. Ca atare își recalculează prioritățile și relațiile. Mă aștept ca Rusia să se apropie din ce în ce mai mult de Asia. (…) Și dacă ai o Rusie care se focusează mai mult pe Asia și o Indie care e un factor din ce în ce mai important în economia globală, pentru mine e o chestiune de logică că cele două trenduri se intersectează”. 

Agenda Indiei la președinția G20

India a ales ca temă pentru președinția sa în fruntea G20 tema ,,O planetă. O Familie. Un viitor”, punând în prim plan importanța vieții în toate formele sale, de la om, la animal, la plante și microorganisme. Prioritățile sale sunt schimbările climatice, securitatea economică și alimentară, tehnologizarea, dar și nevoia de a da o voce Sudului Global. 

Chiar dacă India spera ca propria agendă să nu fie dominată de războiul din Ucraina, lipsa lui Zelensky de la summitul G20 nu îi poate garanta asta. Impactul războiului asupra economiei globale s-a dovedit o temă recurentă a diverselor evenimente G20 de anul acesta. 

Pe 12 iunie, la Varanasi, în India, a avut loc întâlnirea miniștrilor dezvoltării din statele membre G20. Un sumar al întâlnirii arată că pe ordinea de zi s-a aflat și tema Ucrainei. ,,Majoritatea membrilor condamnă cu tărie războiul din Ucraina și se tem că provoacă suferințe umane imense și exacerbează fragilitățiile deja existete în economia globală – constrânge dezvoltarea, crește inflația, perturbă lanțurile de aprovizionare, crește insecuritatea energetică și alimentară, dar și riscurile privind stabilitatea financiară (…) Admițând că G20 nu este forumul pentru rezolvarea problemelor de securitate, recunoaștem însă că aceste probleme pot avea consecințe semnificative pentru economia globală”.

Imposibilitatea de a ține Ucraina departe de agenda G20 s-a văzut și în martie anul acesta, la întâlnirea miniștrilor de externe. Cu câteva zile înainte de eveniment, un important diplomat indian, Vinay Kwatra, le-a spus reporterilor că se așteaptă ca războiul din Ucraina să fie un important punct pe agenda întâlnirii.

Premierul indian Narendra Modi a făcut atunci un apel la miniștri prezenți de a nu permite tensiunilor actuale să distrugă acordurile la care s-ar putea ajunge pe securitatea alimentară și energetică, schimbări climatice sau în problema datoriilor.

Unica responsabilitate pentru orice conținut susținut de Fondul European pentru Media și Informare revine autorilor și este posibil să nu reflecte în mod necesar pozițiile EMIF și ale partenerilor Fondului, ale Fundației Calouste Gulbenkian și ale Institutului Universitar European.