O postare devenită virală susține că autoritățile de la Bruxelles decid ce subiecte să abordeze televiziunile naționale. Textual, autorul postării notează: „ați citit legea audiovizualului nou modificată? Comisia Europeană dispune ce subiecte să fie tratate cu preponderență de televiziunile pe care dvs le considerați ,,naționale”. Adică, propagandă dictată prin lege!”

Textul introduce o dezbatere video în care apare și protagonistul contului, Sergiu Mihalcea. În cadrul discuției, acesta face afirmația: „Vă invit să citiți modificările legile audiovizualului (…), să vezi cum se spune în felul următor: că instituția supremă în momentul de față, de la Bruxelles, poate decide… Nu că poate decide… Decide ce subiecte de presă să fie în mainstream! Și tu, ca țară, audiovizualul din țara ta, este obligat să le acorde timp de emisie foarte clar” (min. 05.37)

Autorul se referă la modificările aduse Legii audiovizualului și aprobate în iunie 2022 (Legea 190/2022). În cuprinsul acestora, apare o singură mențiune referitor la obligativitatea difuzării unui anumit tip de programe, însă aceasta nu se referă la informații, ci la opere.

Astfel, radiourile sunt obligate, potrivit art. 22, alin (1) al legii, să difuzeze majoritar opere europene, cu excepția segmentelor de știri, sport și publicitate (printre altele):

„În măsura posibilului și prin mijloacele corespunzătoare, radiodifuzorii aflați în jurisdicția României vor rezerva operelor europene o proporție majoritară din timpul de difuzare, cu excepția timpului consacrat informațiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicității, precum și serviciilor de teletext și teleshopping”.

Televiziunile, în schimb, trebuie să acorde doar 30% din acest segment operelor europene:

”Furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere, aflați sub jurisdicția României, au obligația să aloce, în cadrul serviciilor media audiovizuale la cerere, cel puțin 30% din cataloagele lor operelor europene, precum și să asigure promovarea acestor opere. Procentul de 30% se calculează pe baza titlurilor din catalogul de servicii, în cazul serialelor de televiziune sezonul fiind echivalentul unui titlu”.

Din nou, mențiunea se referă la operele produse în spațiul european, și nu la știri impuse de Uniunea Europeană. De altfel, Comisia clarifică, în acest document, ce înseamnă operele europene difuzate de televiziuni, iar acestea sunt filmele, serialele, documentarele – și nu producțiile de știri.

Legea românească a audiovizualului transpune Directiva europeană 13/2010, modificată în 2018. Nicăieri în cuprinsul acesteia nu există referiri la obligativitatea oferirii de timpi de antenă unui anumit tip de subiecte, în calupurile de informații de la televiziunile naționale.

Consiliul European a explicat aici necesitatea difuzării unei anumite rate de opere europene:

Motivația este „de a spori diversitatea culturală și de a promova conținutul european, întrucât furnizorii de servicii mass-media audiovizuale la cerere vor trebui să se asigure că în cataloagele lor este disponibil conținut european în proporție de cel puțin 30% și că acesta este scos suficient în evidență”.
Garantul respectării legii audiovizualului în România este Consiliului Național al Audiovizualului. Deciziile sale pot fi consultate aici. Printre cele consultate de Factual.ro, în ultimele cinci luni, de la aprobarea modificărilor legii, nu apar sancțiuni referitor la nerespectarea cotei de opere europene difuzate.