Un utilizator Facebook susține, într-o postare în care preia un fragment dintr-o emisiune TV, că Vladimir Putin susține minoritatea românească din Ucraina și acuză autoritățile românești de trădare. 

„Vladimir Putin, prin reprezentații săi, ia atitudine și apără comunitatea românilor din Ukraina!

În timp ce autoritățile române comit trădare după trădare și față de românii din teritoriile ocupate abuziv de Ukraina, Rusia intervine și pentru românii noștri!”

Mai mult, prin textul suprapus peste imaginile video, utilizatorul promovează un mesaj pro-Putin, punând în antiteză așa-zisa lipsă de acțiune a autorităților din România și a președintelui Iohannis. Utilizatorul nu face, însă, legătura cu subiectul abordat în emisiunea din care a utilizat un fragment – respectiv noua lege minorităților a naționale din Ucraina. 

Poftim? Rusia intervine în apărarea minorităților din Ucraina identității naționale? Liderii României unde sunt?

Putin ne apără! Iohannis ce face? Vedeți diferența?

*Captură ecran 22.03.2023

Vom arăta mai jos cum propaganda de la Kremlin implică numele României pentru a-și justifica războiul declanșat împotriva Ucrainei.

Ce afirmații se fac în fragmentul de emisiune postat

Video-ul care e atașat postării utilizatorului Facebook este, de fapt, un extras dintr-o emisiune Antena3. Prezentatoarea vorbește despre o declarație a purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, Maria Zakharova. 

„Vine o reacție din partea Federației Ruse, doamnelor și domnilor, în scandalul ce privește inclusiv minoritățile din Ucraina, inclusiv românii din Ucraina. Autoritățile din Ucraina încearcă să legifereze segregarea și nazismul, asta a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului rus de Externe, Maria Zakharova. Oficialul de la Kremlin spune că numai punerea în aplicare a scopurilor și obiectivelor operațiunii militare speciale poate reda poporului rus și reprezentanților altor naționalități din Ucraina, dreptul lor de a vorbit fluent limba maternă și de a restabili statul de drept și respectarea drepturilor omului în Ucraina. Maria Zakharova mai spune că Ungaria și România, care au comunități mari de compatrioți în Ucraina, și-au exprimat deja nemulțumirea profundă față de acest document”.

Știrea face referire la declarația a purtătorului de cuvânt al MAE rus, Maria Zakharova, care a răspuns, într-o conferință de presă, întrebării unui jurnalist, despre noua lege a minorităților naționale din Ucraina.

În declarația sa, purtătorul de cuvânt se referă la lege în general și la comunitatea de etnici ruși în special. Afirmațiile segregare și nazism sunt făcute în legătură cu această comunitate, care, din cauza legii marțiale în vigoare din cauza războiului, au anumite libertăți limitate. Zakharova se folosește de numele României și Ungariei pentru a legitima discursul împotriva noii legi și pentru a insinua că există opoziție chiar din partea unor țări care susțin Ucraina în conflict.

Adevărata miză a discursului apare abia la sfârșit, când Zakharova declară că doar „implementarea scopurilor și obiectivelor operațiunii militare speciale poate restabili drepturile acestor ruși și ale altor comunități etnice din Ucraina de a-și vorbi liber limba maternă, de a fi educați în limba lor maternă și de a-și păstra memoria istorică și de a-și comemora eroii și restabilirea statului de drept și respectarea drepturilor omului în Ucraina”. Cu alte cuvinte, Zakharova spune că doar victoria rusă în război ar avea consecință respectarea drepturilor minorităților din Ucraina.

Despre noua lege a minorităților din Ucraina

Pe 13 decembrie 2022, Rada Supremă din Ucraina a aprobat Legea nr. 8224, privind comunitățile naționale, care vizează completarea cadrului normativ ucrainean privind protejarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Modificare legislativă vine în contextul în care Ucraina își dorește aderarea la UE, dar este și în război cu Federația Rusă. 

În avizul formulat în 17 iunie 2022, privind cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a indicat, între altele, pașii care trebuie îndepliniți pentru finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Comisia de la Veneția exprimase, în 2019, un punct de vedere legat de reglementările privind folosirea limbii oficiale în educație. 

Noua lege, adoptată în 2022, prevede, la art. 11, că utilizarea limbilor minorităților în școli este stabilită de Legea Educației:

Caracteristicile utilizării limbilor minorităților naționale (comunităților) în procesul educațional sunt determinate de Legea Educație și de legile speciale în domeniul specificat.”

Legea Educației la care face referire noul act legislativ a fost adoptată în 2017 și a suferit mai multe modificări de-a lungul timpului. La art. 7, legea stipulează care este limba în care se desfășoară procesul educativ. Învățământ în limbile minorităților e garantat, prin această lege, doar până la ciclurile preșcolar și  primar, iar prevederea rămâne valabilă chiar și în contextul noii legi a minorităților. Acesta este, de altfel, și articolul la care a făcut referire Comisia de la Veneția. 

„Persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina li se garantează dreptul de a studia în instituțiile de învățământ comunale pentru învățământul preșcolar și primar, împreună cu limba de stat, limba minorității naționale respective. Acest drept se realizează prin crearea, în conformitate cu legislația, a unor clase (grupuri) separate cu predare în limba minorității naționale relevante împreună cu limba de stat și nu se extinde la clase (grupuri) cu predare în limba ucraineană.

Reacțiile autorităților române la noua lege a minorităților

Adoptarea noii legi a minorităților din Ucraina a generat reacții ale autorităților române, care au criticat anumite aspecte ale actului normativ, cele legate de educație, dar au salutat altele. 

O primă reacție a venit de la Ministerul Afacerilor Externe care, într-un comunicat de presă, a făcut o evaluare a noului act normativ. De asemenea, MAE a comunicat că a cerut de mai multe ori părții ucrainene consultări cu comunitatea românească înaintea adoptării respectivului act:

Ministerul Afacerilor Externe reamintește totodată că aspectele care țin de remedierea și garantarea drepturilor persoanelor aparținând comunității române din Ucraina au fost constant ridicate în dialogul cu partea ucraineană inclusiv la cel mai înalt nivel, precum cel mai recent cu ocazia întâlnirii din data de 10 noiembrie 2022 a premierilor celor două state de la Vicovu de Sus – Krasnoilsk, respectiv la întâlnirea din 29 noiembrie 2022, din marja Reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București, a miniștrilor de externe ai României și Ucrainei, ocazie cu care ministrul român de externe Bogdan Aurescu a reluat inclusiv solicitarea României de recunoaștere de către Ucraina a inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești”, ceea ce ar permite un acces mai amplu al românilor din Ucraina la educația în limba română. Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea Președintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparținând comunității române din Ucraina vor beneficia de același tratament de care beneficiază în România persoanele aparținând comunității ucrainene.

Tema a fost abordată și de președintele României, Klaus Iohannis, într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski:

Președintele României s-a referit pe larg la recenta lege a minorităților naționale adoptată de Ucraina, care a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române și al reprezentanților comunității române din Ucraina. Președintele Klaus Iohannis i-a solicitat Președintelui Zelenski identificarea rapidă de soluții care să răspundă și să remedieze aceste preocupări. (….)

Președintele României s-a referit pe larg la recenta lege a minorităților naționale adoptată de Ucraina, care a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române și al reprezentanților comunității române din Ucraina. 

Tema nazismului și rusofobiei, folosită ca justificare pentru război

Ipoteza că guvernul ucrainean folosește practici naziste și rusofobe a fost intens folosită de propaganda rusă, pentru justificarea invaziei asupra Ucrainei și pentru a genera un val de susținere din partea poporului rus. În 24 februarie, ziua în care Rusia a declanșat războiul la scară largă împotriva Ucrainei, Vladimir Putin a spus, într-un mesaj video:

„Scopul acestei operațiuni este de a proteja oamenii care de opt ani se confruntă cu umilirea și genocidul comis de regimul de la Kiev”.

(Part 4 of 5)

🇷🇺 President Vladimir #Putin’s video address on February 24 in 🇬🇧English

♦️The decision to carry out an operation to demilitarize and denazify Ukraine threatening the people of Donbass and Russian citizens pic.twitter.com/PovDIz5VtF

— Russian Mission in Geneva (@mission_russian) February 24, 2022

Imediat după discursul lui Vladimir Putin, temele sale principale au fost demontate de specialiști (spre exemplu, de Deutsche Welle).

Tema rusofobiei și nazismului ucrainean nu a fost niciodată abandonată de Kremlin – chiar într-o conferință de presă din ianuarie 2023, ministrul rus de Externe, Sergei Lavrov, insistă pe aceste tematici. Lavrov susține explicit că liderii politici ai Ucrainei au o politică nazistă și că Rusia este datoare să protejeze cetățenii ruși de pe teritoriul ucrainean.

În cadrul unei intervenții la ONU, profesorul Timothy Snyder, de la Universitatea Yale, a subliniat că „termenul „rusofobie” este o încercare de a justifica crimele de război comise de Federația Rusă în Ucraina. Prejudiciul adus rușilor și culturii Federației Ruse se datorează în primul rând politicilor și acțiunilor Moscovei”. Snyder a amintit emigrarea unor cetățeni ruși din cauza invaziei Ucrainei, distrugerea jurnalismului independent rus, atacurile asupra culturii, cărților, muzeelor și altor repere, ucideri în masă și proclamațiile televiziunii de stat din Federația Rusă. „Afirmația că ucrainenii sunt bolnavi de o boală numită „rusofobie” este pur și simplu retorică colonială și face parte dintr-o strategie mai largă de discurs instigator la ură”, a mai subliniat el (în cadrul ședinței, intervenția profesorului de la Yale începe la min. 02.00.30).

De altfel reprezentanții comunității evreiești, cea mai afectată de politicile naziste, au infirmat în multiple rânduri afirmațiile potrivit cărora Ucraina ar avea o orientare nazistă. David Harris, CEO al Comitetului Evreiesc American, a spus, pentru NBC, că este încrezător că narațiunea nazistă a lui Putin „nu va funcționa”:

„În primul rând, Ucraina este condusă de un președinte evreu, care a fost ales în majoritate covârșitoare de alegători în cadrul unor alegeri democratice. Ea reflectă mentalitatea și perspectiva ucrainene de astăzi, foarte departe de trecut”, a spus Harris.

„Și în al doilea rând, cei care se comportă ca niște naziști sunt, să fim clari, Putin și regimul său. Invadarea unei alte țări, invocarea plângerilor false, minciunile neîncetate și negarea dreptului altei națiuni de a-și trasa propriul destin sunt toate, da, inspirate din manualul nazismului”, a mai spus reprezentantul comunității evreiești.

Afirmația utilizatorului Facebook, că Vladimir Putin apără drepturile românilor din Ucraina este FALSĂ. Declarația purtătorului de cuvânt al MAE rus face referire strictă la drepturile minorității ruse și folosește argumentele aduse de prevederile noului act legislativ ca încă o justificare a războiului purtat în Ucraina. Această temă este una prezentă încă de la începutul invaziei în Ucraina și lansată chiar de președintele Vladimir Putin, în discursul din 24 februarie 2022.