Într-o postare pe Facebook, se notează: „Hai să văd unde sunt deștepții care râdeau când auzeau de chemtrails… Atât!” alături de un videoclip preluat dintr-un reportaj PRO TV și de mesajul „Să vedeți ce boală o să apară după 10 zile de experiment”.

Videoclipul, original încărcat inițial pe Tik Tok, este preluat dintr-un reportaj PRO TV publicat în 27 aprilie 2022, care descrie modul în care autoritățile au încercat, la vremea respectivă, să ajute artificial irigarea unor zone afectate de secetă (în cazul de față, Suceava și Botoșani).

„Două avioane închiriate din Bulgaria au încercat să aducă ploaia în Suceava și Botoșani

‘În câteva minute, o să intrăm în nori și vom aprinde două torțe în partea aceasta.’

Torțele despre care vorbește acest bărbat sunt pline cu substanțe chimice. 

La trei mii de metri altitudine, din acestea s-au împrăștiat iodură de argint, clorură de sodiu și dioxid de carbon solid. Substanțele au rolul să atragă picăturile de apă din nori, iar în momentul în care acestea se unesc și își cresc volumul ar trebui să apară ploaia.

Astăzi, specialiștii nu s-au putut pronunța dacă experimentul a reușit, spun că încă adună date, dar că au fost condiții ca totul să fi mers bine. 10 zile va dura experimentul și în total sunt 6 județe din regiunea Moldovei în care se încearcă aducerea ploii prin această metodă.”

Videoclipul conține în partea de sus mesajul „Să vedeți ce boală o să apară după 10 zile de experiment” și redă, în prima parte, un cercetător străin care explică cum se va realiza procesul de însămânțare a norilor. Ulterior, se arată o machetă digitală a cum va decurge experimentul și câteva cadre cu avionul folosit în Botoșani și Suceava.

Experimentul

Experimentul menționat în cadrul reportajului este parte a Programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP). Acesta este susținut de Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP), aflat în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și are ca obiective, pe lângă administrarea SNACP, combaterea fenomenelor meteorolgice periculoase asociate cu schimbările climatice și colaborarea cu institutiții internaționale în domeniul intervențiilor în atmosferă. 

Conform raportului nr. 1050 din 02.08.2023 al Curții de Conturi a României, programul SNACP s-a derulat între anii 2010-2024, în etape anuale, iar scopul principal a fost protejarea agriculturii de fenomele meteorologice periculoase și combaterea efectelor schimbărilor climate, printre care și seceta. Țările din jurul nostru (Republica Moldova, Bulgaria, Grecia etc.) au deja o tradiție în a folosi tehnici de intervenție în atmosferă, iar pentru a diversifica metodele folosite de AASNACP s-au închiriat avioane echipate special din Bulgaria și Grecia. Acest program experimental pentru a crește precipitațiile prin însămânțarea norilor cumulus congestus a fost realizat între 2019-2021.

În anul 2022, una dintre cele două acțiuni de testare experimentală pentru creșterea precipitațiilor a fost realizată în zona centrală și nordică a Moldovei (Iași, Suceava, Botoșani și Vaslui) în aprilie. Atât locațiile, cât și perioada de timp corelează cu cele din videoclipul prezentat. Această testare experimentală a fost folosită pentru însămânțarea norilor și a utilizat avioane special dotate cu torțe pirotehnice și cartușe ejectabile, glaciogene și higroscopice.

Însămânțarea norilor cu subtanțe glaciogene și higroscopice sunt tehnici descrise în cartea „Nucleation Water: From Fundamental Science to Atmospheric and Additional Applications”, scrisă în 2021 de profesorii Ari Laaksonen (Institul Meteorologic Finlandez) și Jussi Malila (Universitatea din Oulu, Finlanda). Astfel, însemânțarea glaciogenică are ca scop declanșarea producției de gheață în norii suprarăciți, iar însemânțarea higroscopică accelerează picăturile din norii lichizi pentru a duce la picături mai mari, ambele metode folosite pentru a crește precipitațiile.

Măsurătorile de după experiment au indicat căderi de ploaie de 5-8 litri/mp, după ce măsurători din anii anteriori din zonele unde s-au mai realizat activități de creștere a ploii arătaseră o creștere de la 0,1 litri/mp la 5-10 litri/mp.

Procesul de însămânțare a norilor este descris de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din USA și de Institutul de cercetare a Deșertului (DRI) din Nevada ca fiind un proces prin care se introduce Iodură de Argint în norii ce conțin apă subrăcită (apă lichidă la o temperatură de zero grade Celsius) pentru a induce ploaie. 

După Raportul de activitate a AASNACP din 2022, SNACP a folosit atât tehnologia rachetelor de însămânțare a norilor (norii se însemânțează cu substanțe higroscopice și gaciogene în formațiunile de nori unde condițiile sunt prielnice), cât și tehnologia însămânțării norilor folosind baloane cu heliu (cu substanțe higroscopice și glaciogene trimise în zona prielnică prin baloane nedirijate, monitorizate de la sol) pentru a crește precipitațiile.

Astfel, procesul de însămânțare a norilor nu are legătură cu chemtrails, așa cum se prezintă în postare. 

Ce sunt chemtrails

Chemtrails sau Conspirația Dârelor Chimice este o teorie care zice că avioanele ar lăsa pe cer intenționat niște urme toxice care să afecteze populația în diferite moduri, în cazul de față pentru a o îmbolnăvi.

Royal Aeronautical Society (RAeS) a fost fondată în 1866 și este o societate dedicată comunității aerospațiale globale, inclusiv aviației și spațiului. 

Pe 14 Aprilie 2023, Dr. Ron Smith a explicat pentru RAeS modul în care chemtrails sunt confundate cu vaporii lăsați de aeronave atunci când zboară pe cer: aerul suprasaturat rece care favorizează înghețul permite dârelor de condens lăsate pe cer să se transforme în particule de gheață și să râmână în aer pentru mai mult timp. 

Astfel, condensul este format din vapori de apă și nu poate să includă iodură de argint, clorură de sodiu și dioxid de carbon solid, substanțe care sunt menționate în postarea verificată. După cum se prezicează și în reportajul PRO TV, aceste substanțe sunt împrăștiate special pentru a atrage picăturile de apă.

Ce sunt substanțele iodură de argint, clorură de sodiu și dioxid de carbon solid?

După Librăria Națională de Medicină a Centrului Național de Informație Biotehnologică din SUA, iodura de argint (Agl) este un solid fotosensibil folosit în fotografie, în medicină ca antiseptic și pentru inducerea ploii. Clorura de sodiu (NaCl) este un compus anorganic tip clorură care are rol emetic și de agent ignifug, cunoscut și după denumirile de sare, sară de masă sau halit. Organizația Mondială a Sănătății a inclus clorura de sodiu pe Lista medicamentelor esențiale ale OMS din 2023. Dioxidul de carbon solid (CO2) în forma sa solidă este alb, inodor, utilzat ca agent de refrigerare și poate provoca degerături severe, dar și asfixiere dacă înlocuiește aerul.

Aceste substanțe nu sunt toxice. Împreună, ele ajută la procesul de însămânțare a norilor (en. cloud seeding).

Procesul de însămânțare a norilor a fost evaluat de un grup de cercetători din cadrul Facultății de Științe Veterinare din Madrid într-un studiu legat de ecotoxicologie și siguranța mediului în 2016. Aceștia au determinat că expunerea solului la iodură de argint pe o perioadă lungă de timp poate cauza mici scăderi în viabilitatea celulelor. Cu alte cuvinte, poate cauza pierderea capacității celulelor de a supraviețui și de a funcționa corespunzător. Aceste perioade de timp sunt însă îndelungate, de pănă la decenii.

CONCLUZIE

Afirmația este falsă. Substanțele folosite la procesul de însămânțare a norilor nu te îmbolnăvesc în 10 zile și nici nu corespund cu componența „dârelor” lăsate de avioane, care sunt un condens ce rezistă mai mult timp pe cer.