Posibilitatea ca unii români să rămână fără terenurile pe care le dețin, prin Legea parcurilor eoliene offshore, a agitat spiritele pe internet. În realitate, preocupările sunt mai degrabă exagerate, iar legea prevede aproximativ același regim de preluare a terenurilor ca și în cazul construirii de autostrăzi și/sau alte obiective de interes public.

O postare pe Facebook a paginii Ecopolitic News notează că „Românii pot fi alungați din case”, iar această afirmație este susținută printr-un link către site-ul paginii, care prezintă situația privind legea parcurilor eoliene offshore și cum aceasta ar „desființa” dreptul de proprietate al românilor. 

Primul aspect ce trebuie clarificat este că vorbim de un proiect de lege ce se află actualmente în dezbatere publică până în 17 august, ca atare forma textului nu este încă cea finală. Până la adoptarea finală a textului pot să mai apară modificări inclusiv prin trecerea a proiectului de lege în cele două camere, cererea de opinii de la consilii și comisii de specialitate, retrimirea în Parlament de către de Președinte și controlul de constituționalitate al legii. Orice persoană interesată poate trimite în continuare sugestii și observații, către Ministerul Energiei. În textul articolului din link este menționat acest lucru, însă postarea de pe Facebook nu face această specificație și poate induce în eroare. Aspectele privind dezbaterea proiectului de lege și inclusiv forma actuală a textului de lege pot fi consultate pe site-ul Ministerului Energiei. 

La ce se referă proiectul?

Proiectul de lege urmează să reglementeze condițiile în care companiile pot încheia contracte cu Ministerul Energiei, pentru construcția de parcuri eoliene offshore (adică nu pe uscat). Prealabil acestor parteneriate ale Ministerului Energiei cu entități private, se va realiza un studiu de fezabilitate, ce va determina perimetrele exacte în care vor putea fi construite parcuri eoliene. 

Parcurile vor fi construite în Marea Neagră, dar anumite facilități vor fi construite pe uscat (centralele care deservesc parcurile, construcții pentru mentenanță etc.). În eventualitatea în care aceste terenuri sunt deținute de persoane fizice sau juridice private, proiectul prevede exproprieri în interesul public, similare cu cele care se fac, de exemplu, în cazul autostrăzilor. 

Pentru acestea din urmă, Legea nr. 255/2010 prevede exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. În baza art. 3, „pot fi expropriate bunurile imobile proprietate a persoanelor fizice sau persoanelor juridice, cu sau fără scop lucrativ, și a oricăror alte entități, precum și cele aflate în proprietatea privată a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, pe care se realizează lucrările de utilitate publică de interes național, județean și local”. Astfel, proiectul propus de Ministerul Energiei vine în extinderea cadrului legislativ privind interesul public, pentru a adăuga și aspecte ce țin de construcția parcurilor eoliene. 

Ce alte informații inexacte conține știrea?

Încă din începutul articolului de pe Ecopolitic News se afirmă că perioada de exploatare este nelimitată („concesionarea pe termen nelimitat a perimetrelor din Marea Neagră”). Acest lucru este fals, perioada nu este abordată în textul proiectului de lege, deoarece vor exista contracte cu fiecare entitate separat, împreună cu permise de exploatare care vor stabili toate condițiile necesare – inclusiv perioada de exploatare.

Afirmația conform căreia există doar „Despăgubiri și atât” este eronată. Articolul citează, scoțând din context, pct. 3 al art. 43:

„Pentru toate operațiunile de exploatare a energiei eoliene offshore sau de construire, întreținere, reparare a centralei electrice eoliene offshore, exercitarea dreptului de servitute asupra imobilelor afectate de lucrări se realizează de drept, fără a necesita obținerea unui acord prealabil al proprietarilor sau al altor titulari de drepturi sau activități desfășurate în legătură cu imobilele ce ar urma să fie afectate de lucrări, cu condiția îndeplinirii procedurii de notificare. Accesul la imobilele afectate de executarea lucrărilor de construire nu este condiționat de plata în prealabil a despăgubirilor și indemnizațiilor”.

În forma originală, există o referire clară la notificarea prealabilă, cu cel puțin 10 zile înainte de începerea lucrărilor (art. 44). Astfel, chiar dacă nu este nevoie de un acord, există clar o notificare prealabilă și despăgubiri echitabile în funcție de context, menționate în art. 43.

În final, ultima afirmație „Românii, alungați din case” este exagerată, deoarece aceștia sunt evacuați doar în situații excepționale și justificate de interesul lucrărilor menționate la punctul 4 din articolul 45. Conform art. 13, Ministerul Energiei trebuie să se asigure, prin studiile de fezabilitate prealabile, că aceste exploatări vor avea un impact cât mai mic din punct de vedere al biodiversității, economic și social. 

Astfel, discursul prezentat acest articol este unul alarmist, deoarece situațiile de evacuarea vor fi premeditate prin studiile de fezabilitate care vor încerca conturarea unor proiecte cu impact minimal. De asemenea, și în cazurile excepționale românii vor fi informați în prealabil de efectuarea lucrărilor și despăgubiți conform normelor legale.