Un utilizator Facebook a postat un clip video în care sunt prezentate mai multe alimente dintr-un supermarket care, potrivit informațiilor de pe ambalaje, conțin ingrediente alimentare modificate prin bioinginerie. Produse cum ar fi salate, covrigi, pâine, batoane proteice din fructe și semințe, etc, au indicația „Contains Bioengineered Food Ingredients”.

În clip se induce ideea că persoanele care cumpără acest tip de produse sunt păcălite, în sensul că alimentele nu etichetate astfel nu ar fi proaspete.

Postarea a acumulat 343 de reacții, 22 de comentarii și 821 de distribuiri.

Eticheta „Bioengineered Food Ingredients”, de pe unele produse din magazine, indică prezența ingredientelor alimentare modificate genetic (OMG), conform Departamentului de Agricultură al Statelor Unite (USDA). 

Potrivit acestei instituții, trebuie etichetată „mâncarea care conține material genetic modificat prin anumite tehnici de laborator și pentru care modificarea nu poate fi obținută prin reproducere convențională sau găsită în natură”. 

În cazul acestor alimente, modificarea genetică s-a realizat pentru obținerea anumitor caracteristici, cum ar fi rezistența la dăunători sau toleranța la erbicide. Această etichetă a fost introdusă în 2020 pentru a crește transparența asupra alimentelor care conțin OMG.

Pe site-ul Serviciului de Marketing Agricol din SUA există o listă cu plantele și animalele modificate genetic:

• Lucerna (pdf)

• Măr (soiuri Arctic TM ) (pdf)

• Canola (pdf)

• Porumb (pdf)

• Bumbac (pdf)

• Vinete (soiuri BARI Bt Begun) (pdf)

• Papaya (soiuri rezistente la virusuri ringspot) (pdf)

• Ananas (soiuri de carne roz) (pdf)

• Cartofi (pdf)

• Somon (AquAdvantage®) (pdf)

• Soia (pdf)

• Dovleac (vară, soiuri rezistente la virusuri mediate de proteine ​​de blană) (pdf)

• Sfecla de zahar (pdf)

• Trestia de zahăr (soiuri Bt rezistente la insecte) (pdf)

Și în Uniunea Europeană  există obligativitatea ca un produs să fie etichetat OMG dacă există în compoziția lui un ingredient modificat genetic într-o proporție mai mare sau egală cu 0,9% din cantitatea totală.

În țara noastră singura cultură de plante modificate genetic autorizată este cu porumb MON 810. Cu toate acestea nu există nicio interdicție prin care România să nu poată importa acest tip de produse. 

Există mai multe rapoarte și studii referitoare la produsele alimentare modificate genetic, însă datele sunt controversate. 

Un studiu referitor la modul în care este perceput consumul de alimente, provenite din plante sau animale modificate genetic, arată care sunt opiniile pro și contra. Ele gravitează în jurul ideii potrivit căreia acest tip de culturi ar putea fi soluția pentru rezolvarea problemelor generate de foametea mondială, însă culturile OMG au un impact grav asupra mediului și a sănătății umane. 

Cu toate acestea, nu există un studiu pe termen lung prin care să se arate modul în care consumul de alimente OMG ne-ar putea afecta sănătatea.

Legislația din SUA sau UE, care se referă la produsele alimentare compuse din ingrediente modificate genetic este clară. Eticheta „Contains Bioengineered Food Ingredients” marchează prezența acestor compuși și nu prospețimea alimentelor.