Un clip postat pe un cont care distribuie constant știri false şi teorii conspiraţioniste abordează problema unei acţiuni a SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei) la o mănăstire din Ucraina, raionul Herţa, regiunea Cernăuţi, mai exact în satul Bănceni.

Clipul este postat cu descrierea „Îşi bat joc de românii din Bucovina”. Iniţial, un voice-over înfierează ajutorul acordat de România, Ucrainei: „împrumuturi de miliarde şi miliarde de euro dă România acestui nenorocit de Zelenski”. Asta în vreme ce, potrivit aceluiaşi voice-over, minoritatea română ar fi asuprită de autorităţile de la Kiev. 

Este un discurs de factură rusească, pe care l-am mai analizat, la Factual.ro. Aici un exemplu despre teoria falsă a interzicerii bisericilor românești din Cernăuți și aici o manipulare tip propagandă, despre Vladimir Putin, care apără minoritatea românească de abuzurile din Ucraina.

Clipul analizat prezintă și o cuvântare a Mitropolitului Longhin Jar, fost stareţ al mănăstirii Bănceni, care spune, dezamăgit de forţele armate care au încercuit aşezământul monahal, că el şi ceilalţi locatari „nu mai pot trăi în teroare”. 

Dacă ţara noastră nu ne mai poate apăra, să vină tot Pământul să ne apere, că nu mai putem! În stare de război, când ţara e în război, ei fac război dinăuntru cu noi, se luptă cu noi! 

Videoclipul este un melanj de adevăruri trunchiate, informaţii false şi greșeli crase (precum numirea greşită a localităţii – Băiceni, în loc de Bănceni), menit să incite la ură împotriva ucrainenilor, care, conform descrierii, „îşi bat joc de românii din Bucovina”. 

ACŢIUNEA SBU – MOTIVE ŞI DESFĂŞURAREA DIN TEREN

Textul folosit drept caption în postarea video de pe Facebook foloseşte cuvinte manipulatorii. 

În primul rând, autorul spune că mănăstirea a fost „atacată”, lăsând impresia unui asalt al forţelor de ordine. În realitate, trupele speciale venite în dispozitiv au plasat câteva santinele (într-adevăr, înarmate), iar câţiva anchetatori au intrat pe teritoriul mănăstirii, dar fără a face uz de forţă. Ce au urmărit? Ceea ce recunoaşte şi mitropolitul Longhin: „au făcut percheziţii, au controlat paşapoarte”. A fost o acțiune de control.

În al doilea rând, vorbeşte despre „copii orfani scoşi în stradă”, o exprimare lapidară care dă de înţeles că acei copii au rămas pe drumuri. De fapt, fuseseră scoşi din aşezământ strict în timpul percheziţiilor. E drept, au fost speriaţi de desfăşurarea de forţe, însă nimic mai mult.

Până în mai 2022, Biserica Ortodoxă Ucraineană era în subordinea directă a Moscovei. A ieşit şi s-a declarat autocefală pentru a se dezice de Patriarhul Kiril al Moscovei, care este vădit susţinător al războiului pornit de Vladimir Putin. În ciuda acestei mişcări (controversată în sine, după cum scrie profesorul Radu Carp AICI), Rusia are în continuare agenţi de influenţă în sânul Bisericii Ucrainene. Printre ei, acuzat de mai multe ori de acţiuni subversive, chiar Mitropolitul Longhin Jar (Mihail Jar Vasiliovici, pe numele de mirean). 

Date fiind acţiunile sale, care erau văzute ca destabilizatoare de regimul de la Kiev, forţele SBU au fost trimise pentru a face percheziţii. Acţiunea vine la două luni după ce clericul fusese demis din funcţia de stareţ al mănăstirii Bănceni şi trimis în judecată pentru „încălcare a egalităţii cetăţenilor în funcţie de convingerile lor religioase”. 

Mănăstirea Bănceni din regiunea Cernăuţi, o mănăstire cu enoriaşi etnici români, nu este singura vizată de asemenea acţiuni ale SBU. După cum a scris şi Europa Liberă, aceste raiduri sunt o obişnuinţă în anii de război, pentru că Serviciul de Securitate al Ucrainei caută agenţii de influenţă ai Moscovei și nu se limitează nicidecum la reprezentanții bisericilor românești.

CINE ESTE CLERICUL LONGHIN JAR

Istoria sa este strâns legată de Biserica Ucraineană încă din 1994, când a ridicat mănăstirea de la Bănceni. Tot acolo, a înfiinţat un adăpost pentru copii. A câştigat notorietate şi a devenit tot mai iubit de comunitate şi de opinia publică, inclusiv din România, datorită acţiunilor sale de binefacere.

Mitropolitul s-a poziţionat făţiş ca un prieten al Rusiei, prin luările sale de cuvânt şi prieteniile pe care le-a legat. Printre acestea, cea cu fostul preşedinte al Ucrainei, pro-rusul Viktor Ianukovici, după cum se arată într-un portret al său, făcut de jurnaliştii ucraineni de la Radio France Internationale. În nenumărate rânduri a fost citat în publicaţii româneşti şi distribuit în social media cu mesaje în care poza drept apărător al minorităţii române din Bucovina de Nord, parte a Ucrainei. Însă, precum explică profesorul Radu Carp, aceste luări de poziţie aveau drept scop extinderea influenţei Moscovei. 

CONCLUZIE

Clipul, voice-over-ul, textul care îl însoţeşte şi textul de pe materialul video sunt parte a războiului hibrid, prin manipulările, trunchierile şi adevărurile scoase din context pe care le promovează. SBU NU poartă un război împotriva minorităţii române din zona Cernăuţiului, mănăstirea Bănceni NU a fost atacată, iar copiii adăpostiţi acolo au fost scoşi din aşezământul monahal DOAR pe durata percheziţiilor. 

Unica responsabilitate pentru orice conținut susținut de Fondul European pentru Media și Informare revine autorilor și este posibil să nu reflecte în mod necesar pozițiile EMIF și ale partenerilor Fondului, ale Fundației Calouste Gulbenkian și ale Institutului Universitar European.