Incendiile de vegetație din Grecia, din ultimele săptămâni, au determinat evacuarea a mii de localnici și de turiști, mai ales de pe unele dintre cele mai frecventate insule, cum sunt Rodos și Corfu. După ce au fost puse sub control, incendiile au făcut subiectul unei anchete din partea autorităților. În multe dintre cazuri, s-a descoperit că acestea au pornit din cauza neglijenței umane sau chiar după ce localnicii au aprins intenționat resturi de vegetație uscată, ca să scape de gunoi. Aceste descoperiri i-au făcut pe negaționiștii încălzirii globale să considere că temperaturile ridicate nu au avut niciun aport în dezastrul care a lovit insulele grecești.

„Pe fondul relatărilor apocaliptice ale presei despre incendiile din Europa, ministrul elen al Schimbării Climatice a recunoscut că majoritatea incendiilor din Grecia au fost provocate de mâna omului, nu de Încălzirea Globală. Vassilis Kikilias, ministrul grec al Schimbării Climatice, a dezvăluit că cea mai mare parte a celor 667 de incendii care au izbucnit în țară în ultimele săptămâni„au fost provocate de mâna omului”. Kikilias le-a spus ziariștilor că autorii sunt vinovați de „incendii, fie din neglijență criminală, fie cu intenție”. După o veritabilă campanie de isterizare a opiniei publice, în care a dat vina pe încălzirea planetară, presa corporatistă a început și ea să recunoască – cu jumătate de gură – că oamenii sunt principala cauză a incendiilor”, este mesajul postat de un utilizator Facebook.

*Captură ecran 04.08.2023

Valul de căldură din luna iulie, cea mai călduroasă lună din istoria măsurătorilor, a dus la mai multe incendii de vegetație, iar oficialii greci cred că multe puteau fi prevenite. Vassilis Kikilias, ministrul grec al crizei climatice și al protecției civile, a declarat într-adevăr că în unele locuri, flăcările au izbucnit în numeroase puncte aflate în apropiere, ceea ce ar demonstra prezența piromanilor care încercau să răspândească incendiile.

Ministrul Vassilis Kikilias a spus, pentru presa din Grecia, că: „…luna [iulie] se încheie cu 1.470 de incendii, dintre care 10 de amploare și le-am făcut față cu mare dificultate și efort. Bărbații și femeile din cadrul Departamentului de Pompieri împreună cu toți ceilalți, Poliția, Garda de Coastă, Forțele Armate, voluntari și cetățeni au luptat în fiecare zi. Merită să îi susținem, să îi ajutăm în efortul depus care este mai presus de puterile lor. Spun toate acestea pentru că am văzut că aceste condiții de căldură extremă, adică criza climatică care este aici – din păcate cu mâna omului, fie că este vorba de incendiere sau de neglijența criminală – au determinat o presiune enormă în această lună”.

Kikilias a spus și că valul fără precedent de căldură a contribuit masiv la răspândirea acestora: „diferența față de alți ani au fost condițiile meteorologice. Schimbările climatice, care au generat un val de căldură istoric și fără precedent, sunt aici. Au fost foarte puține zile în care vremea extremă nu a fost combinată cu vânturi puternice”.

De asemenea, ministrul a postat, într-un mesaj pe Twitter, care sunt prioritățile în momentul de față atât pentru pregătire dar și pentru prevenirea incendiilor. Întărirea zonelor de protecție împotriva incendiilor în zonele forestiere, creșterea pedepselor pentru piromani și până la 30.000 de euro amendă recrutarea a 500 de noi pompieri, participarea autorităților locale printr-un model de prevenire și intervenție organizată și modernizarea și organizarea participării voluntarilor.

Πάντα η προετοιμασία και για την πρόληψη και για την επιχειρησιακή επάρκεια του κρατικού μηχανισμού, μπορεί και πρέπει να γίνεται ακόμη καλύτερη χρόνο με τον χρόνο.

Προτεραιότητες:
1. ενίσχυση αντιπυρικών ζωνών σε δασικές περιοχές
2. αύξηση ποινών για τους εμπρηστές
3.… pic.twitter.com/qX8FXjWtEj

— Vassilis Kikilias (@Vkikilias) July 30, 2023

Ministrul a subliniat din nou, la finalul lunii, că, deși cele mai multe dintre incendii au pornit din cauza neglijenței umane sau cu intenție, acest lucru este inacceptabil mai ales pe fondul încălzirii climatice: „Nu suntem aici pentru a înfrumuseța situația, ci pentru a prezenta faptele. Am avut 667 de incendii în 10 zile. Marea majoritate au fost incendieri sau au rezultat din neglijență criminală. Au existat mai multe rapoarte de mai multe focare simultan. Criza climatică, care a produs istoric un val de căldură fără precedent, este aici, nu este o experiență izolată, este permanentă, cu tot ce presupune asta”.

Specialiștii au arătat în nenumărate rânduri de ce valurile de căldură din prezent sunt diferite față de cele din trecut. Potrivit specialiștilor de la Copernicus, serviciul climatic al Comisiei Europene, în toată Europa există o tendință ascendentă a numărului de zile de vară în care stresul termic maxim se încadrează în categoriile „puternic” și „foarte puternic”. În sudul Europei, există și o creștere a numărului de zile cu „stres extrem de căldură”. Aici, vara 2022 a avut cel mai mare număr de zile cu „stres termic foarte puternic”, fiind un record în ultimii 70 de ani, de când se fac aceste măsurători.

Potrivit experților români de la InfoClima, o creștere a mediei de temperatură duce la o creștere a probabilității de apariție a vremii extrem de calde (extrem de rară dacă am avea temperaturile din era preindustrială) și la o scădere a probabilității de apariție pentru vreme extrem de rece. O creștere a variabilității duce la o creștere a probabilității de apariție atât pentru vremea extrem de rece, cât și pentru cea extrem de caldă. Bogdan Antonescu, fizician specializat în fizică atmosferei, arată că „un eveniment cu temperaturi extreme, care era observat o dată la 50 de ani în perioada pre-industrială (1850-1900), este acum observat o dată la aproximativ 5 ani”. 

De altfel, temperaturile în creștere au stârnit reacții și din partea reprezentanților ONU. Antonio Guterres, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, a declarat că „Dovezile sunt peste tot: omenirea a dezlănțuit distrugerea. Acest lucru nu trebuie să inspire disperare, ci acțiune”.

Chiar dacă, de cele mai multe ori, sunt cauzate de diferite activități umane, plecând de la o țigară aruncată neglijent și până la foc pus intenționat pentru distrugerea vegetației uscate, incendiile de vegetație sunt favorizate de schimbările climatice – focurile sunt mai puternice, suprafețele arse sunt mai mari, iar distrugerile sunt mai ample. Oamenii de știință au estimat, prin calcule matematice, că incendiile de vegetație vor crește în următorii ani, pe fondul încălzirii globale și că vor avea un impact semnificativ asupra mortalității și morbidității în exces din arsuri, din fumul incendiilor, dar și asupra sănătății mintale.