Pagina de Facebook Tineri Români a prezentat un videoclip de peste 3 minute despre Peștera Scărișoara. 

Intitulat „România și Comoara Înghețată: Al Doilea Glaciar Subteran ca Mărime din Europa”, clipul începe cu detalii despre locația peșterii din Munții Apuseni și vechimea de peste 3.000 de ani a ghețarului din România. 

Se subliniază faptul că acest ghețar este al doilea ca mărime din Europa, după cel din Dobșinská, Slovacia. Videoclipul continuă cu informații despre importanța cercetărilor realizate aici și datele valoroase pe care peștera le oferă cercetătorilor, inclusiv despre istoria schimbărilor climatice și predicțiile viitoare, evidențiind semnificația sa pentru comunitatea științifică.

Imaginile nu sunt cu peștera Scărișoara

Această dezinformare are la bază un narator AI, ale cărui deficiențe de exprimare sunt evidente prin incoerențe de vorbire și elemente de comunicare paraverbale nenaturale, cum ar fi pauzele neașteptate, intonația robotică și greșelile de acord gramatical. Aceste detalii dezvăluie o lipsă clară de autenticitate, sugerând că mesajul nu provine dintr-o sursă umană de încredere, ci dintr-o generare artificială automatizată.

Mai mult, utilizarea de imagini stock footage, care nu au nicio legătură directă cu Peștera Scărișoara, accentuează caracterul artificial și fabricat al postării. Aceste imagini standardizate sunt adesea folosite pentru a crea un sentiment fals de autoritate vizuală, dar în acest caz doar adâncesc discrepanțele dintre ceea ce este prezentat și realitatea.

Imagini autentice cu Peștera Scărișoara de pe site-ul cu obiective turistice ale Munților Apuseni:

Datele oficiale

Conform Monografiei Peșterii Scărișoara, aceasta are o lungime totală de aproximativ 720 de metri, însă doar 300 de metri sunt accesibili publicului. Peștera se află la o altitudine de 1.165 de metri în Munții Apuseni și la o adâncime de 48 de metri. Masa de gheață este estimată la un volum de 75.000 de metri cubi.

Nu există un consens științific privind data exactă a descoperirii Peșterii Scărișoara, însă printre primele descrieri turistice se numără cele ale lui Szirtfi din 1847 și Vass din 1857. 

Două lucrări științifice au urmat după o expediție austriacă în Munții Bihor, finanțată de Arhiducele Albrecht (G. Racoviță și B. P. Onacp., Scărișoara Glaciar Cave, p. 8). Prima, publicată de geologul Karl Peters în 1861, oferă o descriere generală a peșterii, a stalagmitelor de gheață și informații despre vârsta rocilor calcaroase. A doua, scrisă de geograful Adolf Schmidl în 1863, conține o descriere detaliată, o hartă și primele încercări de explorare a părților mai adânci ale peșterii.

Stratul de gheață de la baza blocului are o vechime de 3.000 de ani. Peștera este a doua ca mărime din Europa, conform unui top realizat de National Geographic, primul loc fiind ocupat de Peștera Eisriesenwelt din Austria. Multe dintre aceste informații sunt prezentate în videoclip, însă lipsa surselor și a unui context detaliat. 

Fără referințe clare sau explicații suplimentare, urmăritorii pot interpreta greșit datele sau pot trasa concluzii eronate, ceea ce poate afecta înțelegerea corectă a importanței și semnificației științifice a peșterii.

Un alt punct important abordat în videoclip este studiul efectelor schimbărilor climatice asupra ghețarului din Peștera Scărișoara. 

Studiile paleoclimatice se concentrează pe reconstrucția și înțelegerea climatului din trecutul geologic al Pământului, utilizând indicatori naturali precum ghețarii, sedimentele, inelele de creștere ale copacilor, fosilele și coralii. Aceste cercetări ajută la identificarea schimbărilor climatice pe termen lung și oferă informații despre posibila evoluție a climei în viitor. 

Cele mai recente studii despre Peștera Scărișoara sunt realizate de dr. Aurel Perșoiu, cercetător senior la Institutul de Speologie „Emil Racoviță.” Lucrarea sa, „Ice Genesis and Its Long-Term Mass Balance and Dynamics in Scărișoara Ice Cave, Romania” abordează direct schimbările climatice, folosind studiul gheții din peșteră ca indicator pentru condițiile climatice din trecut.

Semnificația paleoclimatică: Gheața din Peștera Scărișoara a fost folosită pentru a obține informații despre clima din trecut, cum ar fi schimbările de temperatură și precipitații, prin analizarea izotopilor stabili și altor indicii, precum polenul și fosilele.

Reconstituirea climatică: Autorii menționează Perioada Medievală Caldă și Mica Eră Glaciară, când gheața s-a format diferit, reflectând variațiile de temperatură și precipitații. Procesele de formare a gheții au fost similare cu cele actuale, dar echilibrul dintre acumulare și topire a variat.

Fluctuațiile gheții și schimbările climatice: Pe termen lung, volumul gheții este influențat de schimbările climatice. Ani mai reci și uscați duc la acumularea gheții, iar cei mai calzi și umedi la topirea ei.

Efectul încălzirii globale: Deși nu discută direct schimbările climatice actuale, articolul observă topirea rapidă a gheții în secolul XX și XXI, posibil din cauza încălzirii globale.

O altă lacună a videoclipului postat pe Facebook este sublinierea importanței efectelor viitoare ale schimbărilor climatice, fără a oferi surse credibile sau un context mai larg pentru această afirmație. Deși comunitatea științifică continuă să cerceteze fenomenul, nu există încă certitudini cu privire la importanța semnificativă a Peșterii Scărișoara, dat fiind că studiile sunt încă în desfășurare.

În final, analizând contul care a distribuit materialul, este vizibil că acesta este atașat unui site inexistent, ridicând suspiciuni suplimentare cu privire la identitatea paginii și implicit a informațiilor transmise.