Mai mulți utilizatori Facebook au postat videoclipuri (aici, aici, aici și aici) în care apare guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, promovând o platformă care ar oferi o „șansă unică pentru poporul român”. 

Aceste informații sunt false, iar videoclipurile se încadrează în categoria trucajelor deepfake privind câștiguri din investiții minime în diverse platforme financiare. Trucajele sunt create cu ajutorul unor softuri care folosesc inteligența artificială și înlocuiesc vocea guvernatorului BNR. 

Unul dintre videoclipuri a fost postat de pagina de Facebook Finanzieller Optimismus, care are atașată o descriere în spaniolă, un număr de telefon din străinătate și o trimitere către o persoană pe numele Alex Tineo din Peru, fără vreo legătură cu alte investiții financiare sau cu România, în general. Numărul respectiv îl mai regăsim și pe o pagină de Facebook pentru servicii de schimb de ulei și filtre din Peru, la care ar lucra respectivul Alex Tineo.

Însă, videoclipul postat de această pagină, care se folosește și de imaginea ProTV, a luat amploare pe Facebook între români, adunând peste 260 de mii de vizualizări. În timp ce unii dintre internauții care au văzut acest videoclip și-au dat seama că este trucat, în secțiunea de comentarii pare că mulți alții au căzut în plasă. 

Așa cum Factual.ro a mai arătat în altă verificare, fenomenul acestor escrocherii care au la bază inteligența artificială a luat amploare, multe dintre ele fiind create în scopul dezinformării sau chiar al furturilor informatice ori bancare. Better Business Bureau, un ONG din Statele Unite ale Americii, arată care sunt indiciile pentru a ne da seama de existența unui fals: asimetrie și alte inconsecvențe fizice (întreruperi, mișcări lente și nenaturale ale gurii, nepotrivirea cuvintelor „rostite” cu mimica facială etc.), texturi ciudate sau un efect lucios al imaginii, umbre ciudate, estompări sau pâlpâiri luminoase, limbajul nenatural al corpului, inflexiunile ciudate sau sunete de fundal care nu se potrivesc.

În acest caz, tehnologia deepfake a fost folosită pentru a schimba vocea și declarațiile guvernatorului BNR. Dacă ne uităm atent, putem să observăm că modul în care sunt rostite cuvintele și în acest caz este ciudat și nu se potrivește cu vocea de pe fundal. 

În clip, pare că Mugur Isărescu ar face următoarele declarații: 

„Am plăcerea de a vă prezenta o platformă creată cu spirijinul Băncii Centrale a României pentru cetățeni și pentru țară. Astăzi, ea devine disponibilă pentru fiecare cetățean român și are ca scop creșterea veniturilor cetățenilor noștri la un nou nivel. Nu este nevoie să ai abilități specifice pentru a obține profit pentru că platforma este complet automatizată, iar investiția minimă este 1.100 de lei, care este considerată cea mai mică pentru investiție din țara noastră. Prin urmare, investiția în această inițiativă nu este doar o investiție de bani, este o investiție în viitorul României. Pentru doar 1.100 de lei nu numai că poți câștiga 8.200 de lei, ci și să faci parte din această misiune și să contribui la transformarea României într-un loc mai bun pentru toți cetățenii săi”. 

Deepfake vs. Original

Cu toate acestea, am descoperit videoclipul original pe contul de YouTube al Băncii Naționale a României. Este vorba despre transmisiunea live din 14 septembrie 2023 a conferinței „Rolul băncilor centrale în economiile contemporane: dincolo de stabilitatea prețurilor”, la care guvernatorul Mugur Isărescu a avut cuvântul de deschidere. În realitate, în secvențele preluate Isărescu vorbea despre cu totul altceva.

Am transcris partea din conferință care corespunde cu videoclipul fals și am adăugat mențiuni cu minutele relevante pentru analiza noastră, în care vedem că limbajul corpului și gesticulările sunt aceleași, însă nu și cuvintele rostite. Informațiile prezentate de către Mugur Isărescu au fost, de fapt, următoarele:

„ (Min. 19:42) …dominantă era și teza care venea din principiul unui laureat al premiului Nobel, Tinbergen, (min. 19:49) care spunea, demonstra și matematic, că ai un singur instrument și băncile centrale au, de regulă, un singur instrument politic și anume dobânda. Celelalte sunt, așa, mai adiacente. Dacă ai un singur instrument, nu poți să ai decât un singur obiectiv. Și obiectivul băncilor centrale (min. 20:08) e stabilitatea prețurilor. De aceea nu exagerez, că sunt veteran, și în anii ‘90 nu puteai să fluieri în biserică… (min. 20:17) că te exmatriculau ceilalți. Și uite că lumea s-a schimbat, nu numai noi. Noi atunci în anii ‘90 am acceptat și supravegherea bancară, prudențială, și ea a fost înțeleasă greu. Personal, am (min. 20:42) înjurat în barba mea, bineînțeles nu în public, faptul că am acceptat să facem supraveghere bancară. (Min. 20:47) Ideea pe care o aveam în cap era modelul Bundesbank, dacă știți Bundesbank – Banca Centrală a Germaniei. Nu face supraveghere. Face un fel de inspecție, dar supravegherea bancară și deciziile privind sistemul bancar se fac într-o instituție separată. Atunci, în ‘90-’91 când am trecut legile bancare a contat un lucru foarte clar. Măi, care să fie instituția aceea, unde o duci, nu aveam clădiri. Să nu uitați faptul că în 1990 stăteam înghesuiți toți în Palatul Vechi, nu mai aveam nici această clădire care este de fapt a Băncii Naționale a României și, în plus, era principiul sau speranța, în anii 90 (min. 21:37) de free banking. Erau mulți, să zic, (min. 21:42) ideologi de natură mai mult sau mai puțin liberală, care ‘nu domnule, hai să facem multe bănci că e bine’.” 

Videoclipul fals postat pe Facebook este un colaj format din mai multe imagini ilustrative și patru secvențe cu guvernatorul BNR. Observăm că minutul 19:49 din videoclipul real corespunde cu începutul clipului de pe Facebook, minutul 20:05 corespunde cu a doua secvență din clipul fals (secunda 13), minutul 20:42 cu secvența a treia (secunda 30), iar minutul 21:37 (până la 12:42) corespunde cu ultima secvență (secunda 46), care încheie și clipul trucat. La finalul videoclipului se mai face și o trimitere spre un link pe care internauții să-l acceseze, însă acesta nu a fost atașat la postare, dar nici în secțiunea de comentarii.

Concret, vedeți mai jos câteva momente pe care le-am surprins din ambele videoclipuri și le-am comparat (iar în deepfake se poate observa și un fel de blur în zona gurii):

• Deepfake 

Același moment, în videoclipul original:

• Deepfake:

Videoclip original:

Deepfake:

Videoclip original:

Un alt deepfake care-l implică tot pe guvernatorul BNR se folosește și de imaginiea ziarului Libertatea. Acesta a fost postat de o altă pagină de Facebook suspicioasă, denumită Eminent Events, un „creator digital” cu 10 urmăritori și cu singura postare publicată în 8 ianuarie 2024. Acest videoclip a fost chiar sponsorizat, ca să ajungă la cât mai multă lume.

Legat de acest videoclip înșelător, ziarul Libertatea a transmis într-un articol că se „delimitează de la aceste tentative și le recomandă tuturor celor interesați să verifice informațiile și să contacteze experți în domeniu înainte de orice fel de investiții”, clasificând imaginiile ca fiind „false”. 

În alt videoclip în care se promovează această platformă inexistentă, modificările făcute cu ajutorul inteligenței artificiale sunt și mai evidente, iar postarea este făcută de o pagină de Facebook de rețete de bucătărie, cu adresa în Ucraina. La nivelul gurii se observă, pronunțat, o anormalitate (secunda 26), iar buzele se mișcă mult prea repede față de viteza cu care sunt rostite cuvintele.

Reacția BNR

Ca răspuns la aceste videoclipuri apărute pe rețelele de socializare, printr-un comunicat de presă BNR a dezmințit implicarea guvernatorului Mugur Isărescu în promovarea unor astfel de platforme de investiții. 

„În ultima perioadă, pe mai multe platforme și rețele de socializare, au apărut postări tip deepfake care îl implică pe guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Videoclipurile folosesc fraudulos imaginea și vocea guvernatorului BNR pentru a convinge publicul să facă investiții financiare pe o platformă inexistentă.

Deepfake, conform proiectului de lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei, reprezintă orice conținut falsificat de tip imagine, audio și/sau video realizat cu ajutorul inteligenței artificiale, astfel încât să creeze aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri pentru care nu și-a dat consimțământul, care în realitate nu au fost spuse sau făcute de acea persoană.

Reiterăm faptul că Banca Națională a României nu face recomandări și propuneri de investiții. În cazul în care ați dat curs unor astfel de anunțuri false, raportați imediat aceste situații autorităților competent”, se arată în comunicatul BNR. 

Despre alte escrocherii cu deepfake, Factual.ro a mai publicat verificări aici, aici, aici, aici sau aici.