Un utilizator Meta a făcut o postare ce pare că ar duce spre o știre de pe site-ul Libertatea.ro. Postarea a fost însoțită de următorul text: „Prin ordinul lui Marcel Ciolacu, cetățenii români de peste 30 de ani vor începe să primească deduceri fiscale de până la 13.400 de lei pe lună…”.

Unde ne trimite postarea 

În primul rând, este important de menționat faptul că acel ordin al lui Marcel Ciolacu nu există. Ultima ședință de guvern ce a avut loc înainte de data postării nu a prevăzut vreun astfel de ordin, cu referire la deducerile fiscale amintite.

Știrea de la Libertatea spre care ar trimite postarea, de asemenea, nu există. Deschiderea link-ului din versiunea desktop duce spre un site de știri a cărui redacție nu poate fi contactată decât printr-un formular. Alte date de contact, cum ar fi adresa, numărul de telefon sau echipa redacției, nu există.

În schimb, odată ce link-ul este deschis din aplicația mobilă, acesta duce spre un site de investiții, ce se identifică sub numele „Quantum Prime Profit”. Platforma pretinde că are un număr limitat de „pete” – traducerea eronată a cuvântului „spots” (locuri) din engleză – disponibile pentru investitori. Acest gen de greșeli apar frecvent atunci când este folosit un tool automat pentru traducere, fără filtrul unei corecturi din partea unei persoane reale. 

Cu cât mai mult timp petrece utilizatorul pe site, cu atât scade numărul de locuri. Însă, numărul se resetează după fiecare reîncărcare, indicând astfel o încercare de a induce vizitatorii în eroare, dându-le impresia că au un timp limitat de înscriere până la epuizarea locurilor.

Platforma spre care duce postarea de pe Meta îndeamnă oamenii să investească „Transformă 3800 RON în 8800 RON zilnic cu cel mai inteligent program informatic pentru criptovalute din lume”, cerându-le apoi datele personale. Mai jos, apar niște presupuse mărturii de la personalități influente, ca de exemplu afaceristul și fostul jucător de tenis Ion Țiriac sau jurnalistul Mihai Gâdea, cât și de la niște așa-ziși clienți mulțumiți.

Site-urile înșelătoare

Funcția Reverse Image Search permite identificarea paginilor web în care o imagine a mai fost folosită. Aceasta a dezvăluit faptul că fotografiile „clienților” au fost utilizate pe mai multe astfel de site-uri.

Un format identic a fost folosit într-o versiune în slovenă a site-ului (la momentul actual, arhivată): două testimoniale ale unor personalități influente din Slovenia alături de niște presupuși clienți și sumele câștigate de aceștia în urma așa-ziselor investiții. Numele platformei diferă, numindu-se „Quantum 2.0 Bumex”. 

Atât Ion Țiriac, cât și omul de afaceri sloven Jaroslav Haščák ar declara o creștere de exact 78,47%. Aceste declarații sunt fictive, întrucât ambele site-uri folosesc același text, dar tradus și ușor modificat. 

Cu toate acestea, Reverse Image Search a mai scos la iveală și alte site-uri ce folosesc un format similar. Acesta se poate observa în limbile portugheză, germană și neerlandeză. Mai există, însă și câte două variante în limba engleză (una din ele pretinzând, însă, că activează în Polonia iar cealaltă în Marea Britanie), două în franceză (una în Belgia iar cealaltă în Franța) și două în cehă (aici și aici). În plus, Reverse Image Search ne-a indicat o versiune în italiană, dar care folosește imagini diferite.

Exceptând cele ale personalităților, toate fotografiile de pe site-urile găsite sunt fotografii stock. Fotografiile stock sunt imagini profesionale disponibile pentru utilizare comercială sau personală. Aceste fotografii sunt distribuite prin platforme specializate, unde utilizatorii pot achiziționa drepturi de utilizare. Importanța lor în fact-checking vine din necesitatea de a verifica dacă o imagine este una generică de stoc sau dacă reprezintă un eveniment real. 

Fiecare platformă găsită se identifică sub alt nume. Prin urmare, nu este vorba de vreo platformă de investiții ce operează la nivel internațional, ci de o rețea de site-uri înșelătoare care folosește identitățile unor personalități publice și fotografii stock pentru a determina oamenii să investească în fonduri de investiții false.

Site-urile în portugheză, italiană, belgiană și una din cele două în cehă sunt înregistrate sub domeniul „plash.directory”. Conform datelor furnizate de who.is, țara în care a fost înregistrat acest domeniu este Islanda. Alte date despre persoana care deține acest domeniu nu sunt publice conform politicilor cu privire la protecția datelor personale. Cu toate acestea, cealaltă versiune în cehă a site-ului oferă mai multe detalii. Persoana care a achiziționat domeniul este, de asemenea, din Islanda.  

Numărul de telefon și adresa apar în comentariile unei postări de pe Reddit din 2023. În comunitatea r/scams, un utilizator a realizat postarea deoarece credea că a participat la un interviu pentru un loc de muncă ce ar putea fi, de fapt, un scam. Un alt utilizator a scris un comentariu la postare în care menționa faptul că a găsit datele de înregistrare a companiei. Acestea sunt identice cu cele menționate anterior și pare să fie o adresă generică folosită de scammeri.

În schimb, locațiile pentru celelalte versiuni ale site-urilor diferă. Cel din Franța și cel din Marea Britanie sunt administrate din Statele Unite, iar cel din Germania este administrat din Țările de Jos. Detalii cu privire la restul versiunilor sunt protejate sub politici ce țin de protecția datelor cu caracter personal. Însă, versiunea în germană și cea din Marea Britanie folosesc o denumire similară pentru așa-zisa platformă: Cash Nest 365. Un alt site similar, cash-nest-365.com, a fost verificat de platforma scamadviser, unde are un „nivel de încredere” de doar 1/100.

Cel din România, spre care trimite postarea de pe Meta, apare sub diferite domenii care diferă de la o zi la alta. Inițial, apăruse sub domeniul koctcrypt.info, după sub loctturn.info, iar la momentul redactării se găsește sub loctmedia.info. Conform platformei who.is, toate acestea sunt administrate din statul american Illinois (aici, aici și aici). Alte date despre administratorul acestora sunt protejate.

Pagina care a realizat postarea

Pagina de Meta de pe care a fost făcută postarea aparține unei persoane numite Mikie O’Loughlin. 

Este un blog personal, care până la postarea aceasta, nu a mai avut activitate din anul 2021. Mikie O’Loughlin este o persoană reală, fiind un editor la publicația irlandeză RSVP Live. 

Are o pagină activă de Instagram care nu arată vreo activitate suspectă. Contul acestuia de Facebook, pare, în schimb, să fie hackuit. În comentarii, de asemenea, se găsesc, pagini care încurajează oamenii la investiții, deși postarea vorbește, la prima vedere, despre o știre privind deducerile fiscale. Una din pagini, ce ar aparține unei femei numită Teejay Sidhu, a pus în comentarii o captură de ecran care ar confirma sumele de bani primite în urma investițiilor.

Teejay Sidhu se identifică pe pagina ei de Instagram drept un „parenting influencer”, pe care este destul de activă. Pe lângă aceasta, ea este o actriță născută în India. Pagina ei de Facebook nu a mai avut activitate de anul trecut, semn că probabil și aceasta a fost compromisă. 

Concluzii

Factual.ro a mai investigat astfel de platformele de investiții aparent promovate de diverse persoane influente.

Poliția Română a atras atenția asupra unor comportamente similare din mediul online, într-un comunicat de presă:

„Prin această metodă, denumită și ,,celebrity impersonating scam”, bănuiții folosesc imaginile și numele unor personalități publice sau celebrități din România sau internaționale, pentru a-i atrage pe oameni să investească în produse sau fonduri de investiții false. Modul de operare al acestei fraude poate varia, dar, de obicei, începe cu promovarea unei investiții care este legată de o celebritate cunoscută, pentru a-i face pe oameni să creadă că investiția este sigură și profitabilă. […] Recomandăm o atenție deosebită la platformele de investiții care promit randamente ridicate într-un timp foarte scurt. Aceasta reprezintă o modalitate de a atrage cât mai multe persoane care urmăresc îmbogățirea rapidă. Prin această metodă de înșelăciune, denumită „trading scam”,  banii investiți sunt pierduți în întregime.”

Așadar, având în vedere comportamentul atipic al paginilor de pe Meta, atât cea a creatorului postării cât și cele ale persoanelor din comentarii, alături de site-urile de investiții care folosesc formate identice, dovedesc caracterul înșelător al postării și site-ului pe care îl promovează.