Un utilizator a publicat pe Facebook un print screen care surprinde titlul unui articol „Avertisment sumbru de la șeful OMS: „Nu amânați reformele, pregătiți-vă pentru următoarea pandemie.”  Postarea este însoțită un text alarmant: „OMS ne pregătește o nouă pandemie!”.

Potrivit textului care însoțește postarea, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) este cea care pregătește următoarea pandemie pentru populație. Titlul postării poate induce panică și confuzie în rândul oamenilor.

*Captură ecran 09.06.2023

Ce declarații a făcut directorul OMS despre pandemie? 

În calitate de director general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a prezentat raportul său la cea de-a 76-a Adunare Mondială a Sănătății, în 22 mai. În declarațiile lui, acesta atrage atenția că, în ciuda faptului că virusul COVID-19 nu mai este considerat o urgență globală de sănătate, virusul și apariția altor variante continuă să reprezinte o amenințare. 

De asemenea, Tedros subliniază că pandemiile nu sunt singurele amenințări cu care se confruntă lumea și că este nevoie de mecanisme globale eficiente pentru a aborda și răspunde situațiilor de urgență de toate tipurile. El îndeamnă statele membre să fie pregătite să răspundă decisiv, colectiv și echitabil la următoarea pandemie, care cu siguranță va veni.

De ce sunt siguri reprezentanții OMS că urmează o nouă pandemie?

Nimeni nu poate prezice perioada la care apare o nouă pandemie, însă, pentru oamenii de știință, acestea sunt o certitudine. Și nu una de dată recentă. 

Pandemiile sau epidemiile care se răspândesc într-un anumit teritoriu sau la nivel global există de mii de ani, iar evoluția și răspândirea acestora au fost puternic influențate de factori precum globalizarea, călătoriile internaționale, interconectivitatea mediului de afaceri, schimbările climatice, defrișările la scară largă și extincția unor specii. Acest studiu calculează, prin metode matematice, probabilitatea apariției unei noi pandemii și arată de ce aceasta se va dubla în următoarele decenii.

Istoria pandemiilor a fost marcată de Ciuma Bubonică, o boală care a devastat Europa în Evul Mediu. A fost cauzată de bacteria Yersinia pestis, care provine de la rozătoare și este transmisă la oameni prin mușcătura puricilor infectați. Pe măsură ce călătoriile și comerțul s-au extins, ciuma bubonică s-a răspândit și în alte părți ale lumii, inclusiv în Africa, Asia și America. S-a manifestat timp de 15 ani şi a luat 27 de milioane de vieţi.

Pandemiile din ultimii 150 de ani au fost potențate de cauze precum globalizarea și mobilitatea umană. În plus, schimbarea stilului de viață și urbanizarea au contribuit și ele.

De exemplu, pandemia de gripă spaniolă din 1918 a fost cauzată de un virus care s-a răspândit în timpul Primului Război Mondial prin intermediul soldaților și a altor persoane care se deplasau în jurul lumii. 

Așa cum explică Enciclopedia Britanică, gripa este cauzată de un virus care se transmite de la o persoană la alta prin secrețiile respiratorii din aer. Un focar poate apărea dacă se naște o nouă tulpină de virus gripal, împotriva căreia populația nu are imunitate. Pandemia de gripă din 1918-1919 a rezultat dintr-un astfel de eveniment și a afectat populațiile din întreaga lume. A fost devastatoare – în mai puțin de 2 ani, a dus la aproximativ 25 de milioane de decese, deși unii cercetători au estimat că a provocat până la 40-50 de milioane de decese. 

*Un spital temporar din Camp Funston, Kansas, în timpul pandemiei de gripă din 1918–1919. Fotografie din arhiva Muzeului Național de Sănătate și Medicină, Institutul de Patologie al Forțelor Armate, Washington, D.C.

Alte pandemii din secolul al XX-lea, cum ar fi HIV/SIDA și SARS (provocată tot de un tip de coronavirus), au fost cauzate de virusuri care au avut origini animale și s-au răspândit la oameni.

Iată o listă cu cele mai semnificative pandemii din ultimii 150 de ani:

1. Gripa spaniolă (1918-1919) – una dintre cele mai letale pandemii din istorie, cu un mare număr de victime (40-50 milioane, mai ales adulți tineri);
2. Gripa asiatică (1957-1958) – a fost cauzată de virusul gripei H2N2 și a ucis aproximativ 1,1 milioane de oameni;
3. SIDA (anii ’80 și până în prezent) – a fost cauzată de virusul imunodeficienței umane (HIV). Se estimează că a făcut 36 de milioane de victime. Boala nu este eradicată nici astăzi.
4. Ebola (2014-2016) – a fost cauzată de virusul Ebola. A făcut peste 11.000 de victime, însă mortalitatea virusului este de aproape 50%, ceea ce înseamnă că doar unul din doi oameni care îl contractează are șanse de supraviețuire.
5. COVID-19 (2019-prezent) – a fost cauzat de virusul SARS COV 2, a infectat peste 700 de milioane de oameni și a ucis peste 6 milioane de oameni în întreaga lume.

*Captură de ecran, 07.06.2023

De altfel, tocmai pentru că ne-am confruntat în trecut cu pandemii, avem astăzi strategii mai eficiente. Pandemia de Covid, de exemplu, a determinat un răspuns global din partea autorităților sanitare, prin intermediul căruia putem afla astăzi mult mai rapid de noile focare și de noile variante de viruși cu potențial epidemic sau pandemic.

De asemenea, bolile contagioase sunt mai ușor de răspândit în mediile cu condiții sanitare precare, precum și în țările cu sisteme sanitare slabe. 

Pandemiile sunt provocate de multipli factori interconectați, iar prevenirea și gestionarea acestora implică o abordare care să ia în considerare istoricul global, migrația, urbanizarea și alte schimbări majore care au avut loc în ultimii ani. OMS a avertizat, încă din 2021, că lecția pe care pandemia de Covid19 i-a reamintit-o umanității este că „nimeni nu este în siguranță până când toată lumea nu este în siguranță”. Strategiile elaborate înainte de producerea unei pandemii sunt, așadar, necesare pentru un răspuns cât mai rapid, astfel încât situațiile de genul episodului Bergamo, Italia (unde procurorii spun că peste 4.000 de morți ar fi putut fi evitate prin instituirea restricțiilor mai devreme) să nu se mai întâmple.

Au existat strategii de răspuns la pandemie și înainte?

Strategiile de răspuns la pandemie nu sunt o noutate. De exemplu, manualul „Managementul epidemiilor”  publicat de OMS în 2018, prezintă 15 boli infecțioase diferite și răspunsurile necesare la fiecare dintre ele. 

OMS (creată în 1948, ca organism ONU) are tocmai rolul de a identifica și a monitoriza bolile infecțioase emergente, de a dezvolta protocoale de prevenire și răspuns și de a coordona acțiunile la nivel global, cu scopul de a limita răspândirea bolii și a reduce impactul acesteia. 

De asemenea, OMS poate oferi asistență tehnică și sprijin pentru dezvoltarea și implementarea politicii și strategiilor de sănătate de către statele membre, pentru a spori capacitatea lor de a preveni și gestiona viitoarele pandemii. 

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a dezvoltat și a promovat strategii de sănătate publică pentru a preveni și gestiona eventuale pandemii înainte de COVID-19. Strategiile globale emblematice enumerate pe site-ul OMS sunt strategia de eliminare a epidemiilor de febră galbenă 2017-2026, cadrul de pregătire pentru pandemie de gripă (PIP) și strategia globală pentru gripă 2018-2030.

Noua strategie de răspuns este planificată să fie finalizată abia după terminarea consultărilor, care ar urma să aibă loc în mai 2024.